Tag: literatura romana contemporana

Viziuni colorate – „Și se făcu întuneric”, de Ciprian Măceșaru

Și se făcu întuneric, de Ciprian Măceșaru, este o colecție de opt proze scurte, exemplar scrise, în care fiecare text în parte reușește să atingă un punct nevralgic al lumii de azi.

Volumul se deschide cu un text despre defazări, pierderi de tempo și sincope conjugale. În Delay, acești timpi lipsă nu-i anulează personajului numai plăcerea de a nu anticipa scorurile la meciurile din campionatul de fotbal (televizorul lui Gherasim, veciunul de la etaj, este cu câteva secunde mai rapid), dar pune și punct căsniciei sale – în favoarea aceluiași Gherasim. Citeşte tot articolul


Creative talking cu Andreea Răsuceanu și Adela Greceanu

În dialog cu scriitorii la Librăria Humanitas de la Cișmigiu – „Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi“, ediția a șasea Vă invităm să participați marți, 27 martie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o nouă ediție a întâlnirilor despre literatura română contemporană „Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi.“. Invitata acestei seri va fi poeta și prozatoarea Adela Greceanu. Citeşte tot articolul


Observator Lyceum la MNLR: întâlnire cu Ana Maria Sandu

Observator cultural continuă seria de întîlniri între liceeni şi scriitori români, iniţiate în luna mai 2017, avînd-o ca invitată pentru ediția din luna februarie a Observator Lyceum pe Ana Maria Sandu, autoarea cărții Pereți subțiri (Polirom, 2017). Evenimentul va avea loc vineri, 23 februarie, ora 18.30, la Muzeul Național al Literaturii Române (strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București). Citeşte tot articolul


Din universul nostru enarmonic – „Cei frumoși și cei buni”, de Cristian Fulaș

Cea mai recentă carte a lui Cristian Fulaș, Cei frumoși și cei buni, e alcătuită din cinci nuvele care, la prima scrutare, nu par să se armonizeze în vreun fel. Lucrurile sunt, însă, ceva mai complicate.

În prima nuvelă, 50 de bani, Eva, prolifică profesional, dar cu o căsnicie falimentară, intră într-un soi de criză nervoasă după ce, aparent, soțul ei îi ia una dintre monedele de 50 de bani pe care ea le colecționa cu religiozitate. Iată debutul acestei crize: „Tu ai luat moneda, știu, tu! Numai tu puteai fi! Dă-mi-o înapoi, spune vocea cu o pasiune greu previzibilă în imaginea pe care o oferă. Că suferă, e mai mult decât evident, dar vocea ei e atât de suavă, imploră, iubește. Pe cine, Pavel nu-și dă seama. Ar vrea să creadă, fiind o zi minunată din viața lui,  că pe el. Dar: o cutie de farduri îi trece razant pe lângă cap, un cap care sigur nu e al lui se lovește cu putere de comoda cu farduri, apoi același cap spune: Dacă nu-mi dai banii mei înapoi te omor, nenorocitu dracu!”. Desigur că e greu să nu sesizezi absurdul situației. Dusă la spital, Eva moare în timp ce soțul ei începe o aventură cu o femeie ceva mai blândă, ceva mai iubitoare, iar moartea soției nu e altceva decât un simplu dat biografic. Citeşte tot articolul


„Umbra pierdută”, de Carmen Firan – fragment

O carte de dragoste şi aventură, o explorare psihologică a emigrantului între două vârste prins între dileme identitare. Povestea unui cuplu de români stabiliţi la New York, un scriitor şi o balerină, care înfruntă cu intensităţi diferite provocările lumii noi. Un roman despre succes şi ratare, despre cum poţi să-ţi împlineşti visul american, dar şi despre capcanele şi anxietăţile oraşului, deopotrivă strălucitor şi devorator de energii. Citeşte tot articolul


O închisoare comunistă și romanul ei excepțional – „Orașul închis”, Viorica Răduță

Pe coperta volumului Memoria, istoria, uitarea al lui Paul Ricœr este reprodusă o sculptură barocă, din biblioteca Mănăstirii Wiblingen (Ulm,) în care este reprezentată o confruntare dintre Cronos ce încearcă să smulgă o filă dintr-o carte şi istoria însăşi, care opreşte gestul zeului cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă oferă vederii propriile-i instrumente: cartea, călimara şi stiletul. Această valoare de instrument al istoriei, ce se opune ştergerii urmelor provocate de trecerea timpului, o are și recentul roman scris de Viorica Răduță, Orașul închis. Citeşte tot articolul


Cristian Fulaş, invitat al Festivalului Kikinda Short Story din Serbia

În perioada 15-16 decembrie, scriitorul şi traducătorul Cristian Fulaş va participa din partea României la cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Kikinda Short Story, din Serbia, alături de alţi 19 scriitori din ţări central şi sud-est europene. Participarea scriitorului Cristian Fulaș este asigurată de Institutul Cultural Român prin Centrul Național al Cărții. Citeşte tot articolul


Mihai Zamfir și romanul literaturii române: „O istorie stilistică a literaturii române nu s-a mai făcut” (interviu)

Întâlnirea cu profesorul Mihai Zamfir vine și definitivează un profil pe care cărțile lui îl promit ferm. Eleganța intelectuală, finețea argumentării nu sunt nici pe departe numai niște efecte de condei, ci aparțin personalității lui, simultan erudită și fermecătoare. Toate acestea au transformat interviul într-un dialog. Am preferat forma aceasta unei eventuale recenzii aride. Citeşte tot articolul


Oferta de literatură română a Editurii Polirom la Gaudeamus 2017

Editura Polirom vine și la această nouă ediție a Tîrgului de Carte Gaudeamus cu o ofertă impresionantă de literatură română, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom. Citeşte tot articolul


Simona Antonescu: „Mi se părea atât de frumos subiectul vieții lui Manuc încât eram convinsă că altcineva îl va descoperi înainte să prind eu suficientă putere ca să-l scriu”

Pe Simona Antonescu am cunoscut-o acum câțiva ani, cu prilejul lansării la Bookfest a romanului ei de debut, Fotograful Curții Regale. Am fost impresionată să descopăr o scriitoare matură, cu un stil deja conturat, și – nu puțin lucru, în zilele noastre – o excelentă povestitoare. M-am întrebat, atunci, dacă e vorba de un caz de scriitor „de sertar”, care, perfecționist fiind, și-a tot amânat momentul debutului. Mai târziu, abia după ce au apărut pe piață și Darul lui Serafim (Cartea Românească, 2016), și Hanul lui Manuc (Polirom, 2017), am aflat că Simona Antonescu scrie - mai bine zis, și-a „dat voie” să scrie - de doar câțiva ani, deși i-a plăcut întotdeauna să inventeze povești, și o face foarte bine. Am reîntâlnit-o la Iași, la a V-a ediție FILIT de anul acesta, și am stat îndelung de vorbă despre scris, copilărie și, cel mai important, despre eroii cărora le-a dat viață în paginile cărților sale. Citeşte tot articolul