Tag: poezie

Arta zgomotului – „Glitch”, de Vlad Moldovan

Muzica Glitch este o subcategorie a muzicii electronice. Formula sonoră a acestui gen muzical e, aparent, simplă: înșiruiri de sunete (în sensul brut al termenului) ale unor erori de sistem, de la CD-uri zgâriate la erori de software. Această metodă (experimentală, de altfel) de a face muzică apare în anii ʼ90. Dar, desigur, „antecedente” există. Două dintre ele pot explica mai bine decât muzica Glitch însăși raționamentele muzicale pe care Vlad Moldovan le construiește în volumul său de poezie. Citeşte tot articolul


Gala Premiilor revistei Observator cultural, ediția a XII-a

Luni, 16 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul Odeon, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor revistei Observator cultural, în cadrul căreia vor fi acordate premii la șase categorii: „Critică/Istorie şi teorie literară“, „Proză“, „Poezie“, „Eseistică/Publicistică“, „Memorialistică“ și „Debut“.

Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei, precum și Premiul Observator Lyceum pentru proză, decis de un juriu alcătuit din elevi de la cîteva licee de elită din Bucureşti.

În cadrul Galei, va fi acordat şi un Premiu pentru Traducere, laureata acestei ediţii fiind Tudora Şandru Mehedinţi.

Parteneri: Teatrul Odeon, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, Liternet, Suplimentul de Cultură,  Șapte Seri, Bookaholic Sponsor: Mușat&Asociații

Nominalizările la Premiile Observator cultural 2018

Critică/istorie literară/ teorie literară

Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare, Humanitas Alexandru Matei, Roland Barthes, mitologii românești, urmate de Fîntîna barthesiană, Art Ion Simuț, Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană Oana Soare, Ceilalți moderni, Antimodernii. Cazul românesc, MNLR Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identităţii naţionale, EUB

Eseistică/publicistică

Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX, Humanitas Viorel Marineasa, Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, CDPL Vintilă Mihăilescu, Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Polirom Victor-Ieronim Stoichiță, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, Humanitas Claudiu Turcuș, Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, Eikon

Debut

Ovidiu Anemțoaicei, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filozofia diferenței sexuale, Tracus Arte Cosmin Ciotloș, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă (critică), Humanitas Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (critică), Eikon Bogdan Răileanu – Tot spaţiul dintre gîndurile mele (proză), Polirom Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (critică), MNLR Mara Wagner, În spatele blocului (proză), Nemira

Memorialistică

Nicolae Breban, Viața mea, Polirom Ioan-Florin Florescu, Jurnal scoțian, Polirom Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, acasă, pe drum. 4 ani teleleu, Humanitas Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească Alexandru Uiuiu, Iustin, Charmides

Poezie

Dan Coman, Insectarul Coman, Charmides Teodor Dună, Kirilă, Tracus Arte Ștefan Manasia, Gustul cireșelor, Charmides Vlad Moldovan, Glitch, Charmides Elena Vlădăreanu, bani. muncă. timp liber, Nemira

Proză

Diana Adamek, Adio, Margot, Univers Florin Chirculescu, Greva păcătoșilor, Nemira Ioana Nicolaie, Pelinul negru, Humanitas Răzvan Petrescu, Mandarina, Curtea Veche Mihai Radu, Extraconjugal, Polirom Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, Cartier

Juriul care va decide premiile în 2018 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

La fel ca în anii precedenţi, am decis de la bun început să scoatem de pe lista de nominalizări cărţile publicate anul trecut de redactorii şi colaboratorii noştri apropiaţi. Astfel, deşi au obţinut voturi suficiente pentru a intra pe lista nominalizărilor, au ieşit din competiţie volumele Cele mai mici proze de Doina Ioanid, Copilăria lui Kaspar Hauser de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cei frumoşi şi cei buni de Cristian Fulaş (partenerul nostru în organizarea Festivalului „Oraşul şi literatura“) şi cele două volume din ciclul „Parazitul simpatic“, Moarte în Ţinutul secuilor şi Praf în ochi de Caius Dobrescu. De asemenea, întrucît am avut în vedere doar titlurile noi, nu şi ediţiile revăzute, adăugite sau antologiile, nu am inclus în nominalizări volumele Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii de Sanda Cordoş şi Maeştrii unei arte muribunde de Claudiu Komartin.

Au votat pentru nominalizări: Șerban Axinte, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuș, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraș, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Șimonca, Claudiu Turcuș, Mihaela Ursa. Ca şi pînă acum, votanţii care au avut şi cărţi proprii pentru jurizare s-au abţinut de la vot la categoriile respective.


Poemul săptămânii: „PARADOX”, de Tara Skurtu

Tara Skurtu (n. 1982) s-a născut în Key West, Florida, și a absolvit studii de creative writing la Universitatea din Boston. Deținătoare a premiului pentru poezie Robert Pinsky Global Fellowship, a ajuns pentru prima dată în România în 2013, stabilindu-se ulterior în București. După chapbook-ul „Skurtu, Romania” (2016), tradus în românește și publicat în același an, i-a apărut volumul „The Amoeba Game” (2017), a cărui versiune românească va apărea anul acesta în colecția „Vorpal” a Editurii Nemira, coordonată de Svetlana Cârstean, în traducerea lui Radu Vancu și a lui Tiberiu Neacșu. Înainte de a veni în România, a predat la Universitatea din Boston; a fost lector în creație literară, a predat compoziție și literatură pentru studenții încarcerați, prin Programul de Educație a Penitenciarelor BU, și a fost în echipa de planificare și predare pentru cursul online, „The Art of Poetry”, al lui Robert Pinsky, în 2014. În prezent, ține cursuri de corporate creative writing și participă la numeroase conferințe de public speaking. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „crezul castorului de clădire”, de Sorin Despot

Sorin Despot (pseudonimul lui Sorin Staicu) s-a născut în 1985 la Buzău și este scriitor și consultant în comunicare în industria IT. A publicat volumele de poezie apasă (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu termeni | condiții (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin. Trăiește în București, unde moderează și participă la diferite evenimente literare. Citeşte tot articolul


Gala De Poezie & Jazz – Ziua Internațională a Poeziei

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă miercuri, 21 martie 2018, de la ora 18.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) la GALA DE POEZIE & JAZZ, ediția a IV-a. UNESCO recunoaşte capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minţii umane, astfel că 21 martie a fost numită Ziua Internațională a Poeziei încă din 1999 şi este sărbătorită anual ca o recunoaștere a renaşterii discursului poetic şi a interesului pentru poezie.  Citeşte tot articolul


Lectură Super de Poezie #1

Pentru prima dată în istoria Super, organizăm un workshop de poezie care va avea loc în București în perioada 17-24 martie. Call-ul a fost deschis liceenilor din toată țara, care vor avea ocazia să lucreze pe textele lor și să treacă prin niște exerciții de scriere creativă, îndrumați de 11 dintre cei mai importanți poeți români. Îi puteți asculta pe o parte din ei marți, 20 martie, de la ora 20:30, la Tramvaiul 26.  Citeşte tot articolul


Intersecțiile de miercuri cu Simona Popescu. Sezonul 3.16

De Ziua Internațională a Poeziei, miercuri, 21 martie, o avem invitată la Intersecții pe poeta Simona Popescu, în cadrul unei întîlniri care continuă seria conferințelor deicate poeziei. Simona Popescu este profesoară la Facultatea de Litere din București, predă avangardism și experimentalism, ea este cea care ne-a dat cărți fundamentale pentru evoluția poeziei românești din ultimele decenii: „Juventus și alete poeme” în 1994, „Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie”, în 2006, dar și cartea despre Gellu Naum, „Salvarea speciei”, tot o pledoarie poetică. Simona Popescu este de asemenea autoarea „Exuviilor”, o carte atipică de proză, care a sedus și continuă să seducă generații după generații de cititori și cititoare, o carte care a inclus-o pe Simona Popescu în manualele școlare de limba și literatura română.  Citeşte tot articolul


Vorpal & friends: o anticameră la Ziua Poeziei

Vorpal deschide ușa anticamerei la Ziua Poeziei, pe 20 martie, de la ora 19:00, în librăria Cărturești Verona. Patru poeți Vorpal, Ștefania Mihalache, Florin Dumitrescu, Cosmina Moroșan și Elena Vlădăreanu, și invitații lor, Andrei Dósa, Diana Iepure, Vlad Moldovan și Teodor Dună, vor citi împreună și-și vor pune întrebări unii altora. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „Viața secretă”, de István Kemény

István Kemény (n. 1961, Budapesta) este un reper important în literatura maghiară contemporană în care s-a impus nu doar ca poet, ci și ca prozator și dramaturg. Deși inițial a urmat cursurile Facultății de Drept, Kemény s-a reorientat ulterior către literatură maghiară și istorie, subiecte pe care le-a studiat până în 1993, când a absolvit. A debutat în 1984 cu volumul Csigalépcső az elfelejtett tanszékekhez, urmat de Játék méreggel és ellenméreggel (1987), care l-au propulsat imediat în plan literar, dar a publicat și romanul experimental Az ellenség művészete (1989), piese de teatru, eseuri și alte câteva cărți de poezie distinse cu premii importante (Premiul Jósef Attila, Premiul Republicii Ungare). Trăiește și lucrează la Budapesta. Citeşte tot articolul


„Borderline”, de Ana Dragu – Tensiunile poeziei

Borderline (2017), apărut la editura Charmides, este un volum tensionat în care, gradual, prinde contur și e dusă la extrem o poetică a anxietăților. Ana Dragu construiește, pe doar șaptezeci și șase de pagini, un jurnal al zonelor crepusculare pe care le traversează. Ce îi reușește de minune poetei e să mențină până la capăt un ton de o neutralitate care, nu de puține ori, deconcertează: o poezie în care biograficul irizează din toate părțile e scrisă cu o totală (și asumată) neangajare. Citeşte tot articolul


Poezia vie – happening sinestezic

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă la un eveniment menit să demonstreze că Poezia este vie. De echinocțiu, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, marți, 20 martie, la ora 18.00, și înainte de Ziua Internaţională a Poeziei, declarată de UNESCO începând din anul 1999 drept o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) va avea loc un happening sinestezic numit „Poezia vie” la care participă Oana Popa - recitare, Emy Drăgoi - jazz acordeon și Mariana Pachis - sand art, în parteneriat cu Prom’Art Creative. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „dezastru2011”, de Olga Ștefan

Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secțiile „Literatură universală și comparată” și „Limba și literatura română”), iar în 2012 programul masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor”, din cadrul aceleiași facultăți. A publicat câteva plachete de poezie în adolescență, însă volumele care au impus-o ca pe unul dintre tinerii poeți emergenți de astăzi sunt Toate ceasurile (Vinea, 2006), Saturn, zeul (Charmides, 2016) și Charles Dickens (frACTalia, 2017). În prezent, predă limba și literatura română la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca și se pregătește pentru susținerea unei teze de doctorat pe tema „simulacrelor” literare. Citeşte tot articolul