Featured

”Iubitafizica”, de Iulian Tănase, a fost lansată ieri în haine noi, alături de povești și muzică (audio și video!)

Iulian Tănase ne-a obișnuit deja cu lansările sale altfel, ieșite din tiparul plicticos și cercul vicios al acestora. Aseară a fost lansarea celei de-a treia ediții a cărții ”Iubitafizica” (după cea din 2002, ediția tipărită și ediția digitală), volum ce vine cu un capitol în plus și o grafică de excepție (un preview aici). A fost o seară plină de suflul poeziei, povești spune de Iulian și muzica celor de la Avant’n’Gard şi Simona Radu & Co. (scroll down pentru audio și video!). Citeşte tot articolul

Nu există povești fără sens / “Baudolino”, de Umberto Eco

Să citești o carte de Umberto Eco e un sport al minții extrem de provocator. “Baudolino”, apărut anul acesta în noua serie de la Polirom, “Esențial”, mi-a biciuit nervii așa cum nu a făcut-o până acum nici o altă carte. Și asta nu doar pentru că e amplă (are aproximativ 600 de pagini), ci și pentru că e plină ochi - ca toate cărțile lui Eco (“Pendulul lui Foucault”, “Numele trandafirului” etc.) - de termeni biblici, filozofici, de date istorice și denumiri ce țin de știință și istoria artei, de teorii ale conspirației, de referințe la ocultism. Citeşte tot articolul

Adina Dabija: ”Menirea unui scriitor este să se conecteze la sunetul fundamental al lumii și să încerce să-l traducă în cuvinte” – interviu

Cu Adina Dabija m-am întâlnit la Romexpo, înainte de lansarea primului ei roman, ”Șaman”. Am stat de vorbă după aceea, printre vizitatori, pe fundalul furtunii puternice care se iscase. Aflată la cea de-a treia carte (după două volume de poezii, ”poezia păpușa” din 1997 și ”Stare nediferențiată” din 2006 în România și altele în America), Adina practică medicina orientală în New York, acolo unde locuiește în prezent. Pentru mine, a fost o surpriză de mari proporții romanul ei de debut în proză, extrem de proaspăt, scris cu o forță foarte mare. De aceea, abia așteptam să o cunosc; am purtat conversații despre literatură, despre proza, poezia și teatrul ei, despre medicina orientală, despre ritualuri de scris, obiceiuri de lectură și multe altele. Cu un ton blând și o prezență discretă, Adina Dabija mi-a mărturisit, la sfârșitul interviului, că îi este teamă că vă va fi greu să citiți un material mai lung, precum acesta. Eu mizez însă că veți empatiza pe parcursul lecturii cu tânăra scriitoare și nu o veți abandona. Citeşte tot articolul

The Great Gatsby, filmul

Acum o săptămână și puțin intram în sala de cinema cu nerăbdare și curiozitate. Așteptasem tare mult noua ecranizare a romanului lui F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby/ Marele Gatsby. Mi-a plăcut mult stilul lui Fitzgerald și personajele sale obsesive, imperfecte, nefericite - pentru că, de fapt, personajele autorului american nu sunt incluse 100% într-unul dintre polii bun- rău, sunt nuanțate încontinuu și nu poți găsi un ”vinovat” absolut al dramelor ce se petrec în faimoșii ani '20. Unde mai pui tușa de maestru: orașul, muzica, petrecerile, atmosfera, timpul și multe alte noțiuni sau obiecte care, cumva, devin personaje principale (cele care angrenează acțiunea) în romanul de față. Citeşte tot articolul

Cinci filme de Woody Allen cu scriitori

Nimic mai potrivit pentru un weekend cu vreme incertă decât să stai cu laptopul în brațe și să te uiți la un film. Și, pentru că ne place la nebunie umorul lui Woody Allen, cinismul, capacitatea fantastică de a pune simplu punctul pe i și de a scoate foarte mult din cele mai banale situații, relațiile complicate dar și dialogurile alerte, firești și pline de substanță, am zis să facem un mic maraton. Ca bookaholici ce suntem, am ales filmele în care găsim personaje care sunt scriitori, care dezbat literatura și care se confruntă cu diverse probleme legate de scris. Scrisul personajelor e integrat firesc în povești, nu constituie niciodată tema principală, ci pur și simplu creionează personajul. Citeşte tot articolul

Gogol şi ale sale „Suflete moarte”

Publicat în 1842, Suflete moarte, romanul lui Nikolai Vasilievici Gogol, a impresionat intelectualitatea mijlocului de veac XIX, în special pe cea liberală. Mai târziu, după cum remarcă Nabokov în Cursurile de literatură rusă (Ed. Thalia, Bucureşti, 2006), vor fi impresionaţi – nici mai mult, nici mai puţin – şi „criticii ruşi cu vederi socialiste”. Din păcate, Gogol a terminat doar primul volum al acestui roman subintitulat poem. La cel de-al doilea volum, prozatorul a început să lucreze după 1840 şi l-a terminat, se pare, într-o primă variantă în 1845 – zadarnic efort, din moment ce însuşi autorul, în acelaşi an, şi-a încredinţat manuscrisul flăcărilor. În 1848, în cele din urmă, cea de-a doua variantă este finalizată, urmând să apară în 1851. Nici această a doua versiune nu a avut o soartă diferită de prima, fiind, la rându-i, transformată în scrum. Citeşte tot articolul

Irvine Welsh, Davaiștii – sex, droguri și muzică benga

Davaiștii (cei care consumă dava, adică heroină) este al treilea roman al lui Irvine Welsh din seria Trainspotting, și primul în cronologia poveștii. Mai întâi a fost Trainspotting, în '93, cu filmul lui Boyle în '96. A urmat Porno, în 2002, o continuare a poveștii din Trainspotting, 10 ani mai târziu, când gașca se regrupează, hotărâtă să lase în urmă neînțelegerile, și, cu mintea ceva mai limpede (ne-mai băgându-și în venă, ci rezumându-se la a trage cocaină pe nas), decid să intre în industria filmului porno. Citeşte tot articolul

Răzvan Țupa: “Pentru cineva care vrea să se apuce de scris, necesităţi nu sunt decât scrisul şi cititul”.

„Dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare“, așa sună un vers din „Fetiș” (2001), volumul de debut al poetului Răzvan Țupa – care a mai scos de atunci alte două cărți de poezie: “corpuri româneşti” și “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” –. Aproape „până la sufocare” ne-a vorbit și nouă Răzvan (poetic.ro) despre scriere creativă, un mod de lucru foarte familiar lui, despre atelierele de creative writing la care a participat și despre ce-ți poate oferi concret o astfel de experiență. Citeşte tot articolul


Luzinterruptus, interviu

Luzinterruptuz este un grup de artiști urbani spanioli care a intrat în atenția publicului român cu ocazia evenimentului stradal organizat de ziarul Ring și Editura Litera, Noaptea cărților deschise sau Vino să iei o carte gratis, eveniment bazat pe o idee originală de Luzinterruptus, pentru care nu au primit însă credit auctorial din partea organizatorilor. Pentru cei care au deschis mai târziu televizoarele, am vorbit despre acest eveniment deja în două rânduri, aici și aici. Motivați de faptul că Luzinterruptus au aflat acest lucru din cele două articole Bookaholic, care linkau spre postările lor de pe blog, i-am rugat să ne acorde un mic interviu prin care să îi ajutăm să își spună punctul de vedere. Citeşte tot articolul

Anuradha Roy: „India este o ţară la fel de materialistă ca oricare alta“

Anuradha Roy este o scriitoare din Nordul Indiei şi pînă acum a scris eseuri şi două romane, Un Atlas al dorinţelor zadarnice şi Valurile pămîntului, traduse de Irina Bojin la Editura Humanitas Fiction.  Cărţile ei problematizează lumea în care protagonişti mai degrabă marginali încearcă să-şi găsească rostul sau caută, cel puţin, o formă acceptabilă de împăcare cu ei şi cu ce e în jurul lor. Citeşte tot articolul