
Literatură română


10 cărți românești noi de citit toamna asta

Cu rănile la vedere – memorie, biografism și autenticitate în ”pe datorie” de t.s. khasis

Cel mai enervant narator: ”Garsoniera din pădurea de macarale” de Dan Chișu
Garsoniera din pădurea de macarale, carte apărută în colecția Strada Ficțiunii la Editura ALL, a doua ediție (prima fiind apărută în 2007, la editura DaKino), este unul dintre romanele lansate la Bookfest 2013 și semnate de omul de televiziune și film, Dan Chișu. Acesta din urmă a mai scris o carte, Singur sub duș, un volum autobiografic lansat în 2005.
Cartea de față are atât plusuri, cât și minusuri, nu mă pot decide dacă să o recomand sau nu - o să vă hotărâți voi după ce lecturați rândurile următoare. Citeşte tot articolul

Degete mici de Filip Florian – „O poveste despre destin şi amor lumesc sau ceresc”
Filip Florian (n. 1968), unul dintre cei mai cunoscuţi autori români contemporani, a debutat în 2005 cu romanul Degete mici, pentru care a primit Premiul pentru debut al revistei România literară şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză. Împreună cu fratele său, Matei Florian, a publicat în 2006 romanul Băiuţeii; în 2008 a publicat Zilele regelui, iar în 2012 a revenit cu un al patrulea roman, Toate bufniţele.

Marin Mălaicu-Hondrari în dialog cu Nadine Vlădescu în Grădina Verona
Cu pași grăbiți, făcând slalom printre jandarmii de la Universitate, mă îndreptam aseară spre Cărturești Verona pentru a lua parte la cea de-a doua ediție a proiectului ”Dialoguri cu scriitori români” (despre care v-am povestit aici și aici). Aceasta a avut loc în Grădina Verona, într-o atmosferă relaxată, iar discuțiile s-au purtat lângă sobițele instalate pe stâlpii de lemn, cu un public de aproximativ 30 de persoane, pe un ton informal. Invitatul a fost poetul, prozatorul, traducătorul, directorul de editură, organizatorul Festivalului de Poezie de la Bistrița, și, mai nou, scenaristul Marin Mălaicu-Hondrari, iar cea care l-a luat la întrebări a fost Nadine Vlădescu. Citeşte tot articolul

”Dialoguri cu scriitori români” – a doua ediție în București cu Marin Mălaicu-Hondrari
La prima ediție a Dialogurilor cu scriitori români de la București vă spuneam, entuziasmați, despre acest nou proiect al librăriilor Cărturești. Iată că vara a trecut, iar toamna ne aduce cea de-a doua ediție a proiectului, ediție care îl are ca invitat pe Marin Mălaicu-Hondrari - poet, prozator, traducător, director de editură, organizatorul Festivalului de Poezie de la Bistrița, scenarist -, alături de Nadine Vlădescu, pe post de moderatoare. Evenimentul are loc mâine, 25 septembrie, de la ora 19, la librăria Cărturești Verona. Citeşte tot articolul

Dezgolirea de sine, de haine și de memorie în ”O telenovelă socialistă” de Doru Pop

Asasini reali şi asasini imaginari – Legături de sânge de Aurora Liiceanu

Moartea pasiunii și literatura ca tabloid – ”Mămica la două albăstrele” de Doina Ruști
Mămica la două albăstrele scrisă de Doina Ruști și apărută la Editura Polirom în colecția ”Ego.Proză” anul acesta, prin primăvară, este un exemplu clar de ”așa nu”. Voi discuta exclusiv despre carte, argumentând de ce nu mi-a plăcut, și vreau să se înțeleagă acest lucru de la început - știu că doamna Doina Ruști este foarte prezentă în spațiul public, știu că are volume foarte traduse și multe premii literare la activ, că merge frecvent pe la târguri și festivaluri literare reprezentând scriitorii români contemporani. Prin urmare, cunosc notorietatea autoarei. Citeşte tot articolul

Scriitori despre Roșia Montană: Cecilia Ștefănescu, Florin Iaru, Philip Ó Ceallaigh, Vasile Ernu
De câteva zile, în fiecare seară se adună în Piața Universității un grup mare de oameni care protestează împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Oricât de mult se încearcă pe diverse canale media minimizarea sau discreditarea protestului, chestiunea e una care ne privește pe toți, fie că ne referim la un potențial dezastru ecologic, fie la niște legi date preferențial, fie la promovarea agresivă pe bani foarte mulți care duce la distorsionarea percepției asupra faptelor. Pentru că nu cred că putem fi indiferenți față de ceea ce se întâmplă, i-am întrebat pe câțiva dintre scriitorii pe care i-am văzut în Piață - Cecilia Ștefănescu, Florin Iaru, Philip Ó Ceallaigh și Vasile Ernu, ce i-a adus acolo.

Visul şi literatura. Despre onirism
Grupul oniric a fost o grupare atipică în peisajul literar românesc de la jumătatea secolului al XX-lea. A luat naştere în 1959, pentru ca peste vreo câţiva ani, după 1965, grupul să-i aibă în componenţă, pe lângă Leonid Dimov şi Dumitru Ţepeneag – cei doi teoreticieni recunoscuţi ai onirismului –, şi pe Virgil Mazilescu, Iulian Neacşu, Sânziana Pop, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel. Din punct de vedere al contextului politic al vremii, onirismul ar putea fi considerat, la limită, prin caracterul său evazionist, o formă de disidenţă literară, deşi membrii grupului nu mizau pe acest lucru. Leonid Dimov, de exemplu, era un spirit total dezinteresat de politică. Cu toate acestea, onirismul a fost atacat în oficiosul Scânteia, iar pentru un timp, cuvântul „oniric” a fost interzis.

Despre fotografie şi literatură cu Ion Cucu
Ion Cucu este, poate, în prezent, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi din domeniul literar, ceea ce nu surprinde. Prezenţa portretelor sale fotografice în reviste precum Luceafărul, unde a deţinut timp de mai bine de două decenii rubrica „O istorie a literaturii contemporane văzută de Ion Cucu”, sau România literară – colaborarea cu cea din urmă a început după 1990 – i-a asigurat o notorietate bine-meritată. Mii şi mii de fotografii – e vorba despre o arhivă de aproximativ 20.000 de imagini – stau mărturie în acest sens, fotografii ale unor poeţi sau prozatori români mai mult sau mai puţin cunoscuţi, fotografii care ascund mii de istorii inedite. Citeşte tot articolul

Filmul ”Sunt o babă comunistă!” va avea premiera pe 23 august
Nu știu dacă am avut ocazia să vă spun, dar sunt fană Dan Lungu - i-am citit aproape toate cărțile, inclusiv ”Sunt o babă comunistă!”, cartea sa care a avut cel mai mare ecou atât în România, cât și în străinătate.
De aceea, zvonul de mai bine de un an că tocmai acest volum va fi ecranizat nu m-a surprins, dar m-a intrigat și m-a făcut să aștept cu nerăbdare confirmarea acestuia. Când am primit-o, m-am bucurat tare. Acum sunt iar în așteptare - în așteptarea premierii filmului. Citeşte tot articolul

