
Literatură română

Începem luna august în forță, sărbătorind 98 de ani de la nașterea minunatului scriitor Gellu Naum (1915, București - ”centrul lumii suprarealiste”, conform lui Andre Breton). Ce ne-am putea dori noi, bookaholicii, astăzi? Să călătorim cu Apolodor în lumi fantastice, să-l ascultăm și vedem pe Gellu Naum, să visăm că are cititori în toată lumea, că se fac cozi de 1 august la librării pentru volumele lui, epuizându-se toate tirajele, că se fac tatuaje cu versuri din poemele lui și se cântă cu Ada Milea la unison pe National Arena. Citeşte tot articolul

Cărţi, frici şi blocaje: Amorţire, de Florin Lăzărescu
Un prieten plecat din ţară m-a întrebat, recent, ce mai e bun de citit în literatura română. I-am promis că-i răspund, numai să treacă nebunia cu Bookfestul. Am tot întîrziat, am tot plecat, numai din citit nu m-am oprit. Aleg acum prima carte. E abia apărută, proaspătă din multe puncte de vedere: Amorţire,de Florin Lăzărescu. Citeşte tot articolul

Interviu cu Dora Pavel: ”Pe măsură ce scrii roman după roman, îţi urmezi drumul tot mai sigur, dar şi mai singur”
Cu puțin timp în urmă, scriam impresiile personale la adresa romanului Do Not Cross, semnat de Dora Pavel și apărut recent la editura Polirom. Am stat de vorbă apoi, prin e-mail, cu scriitoarea clujeană. Am descoperit nu numai o romancieră matură, cu un stil pe care îl stăpânește desăvârșit, ci și un om deosebit, cu un spirit ce debordează de tinerețe. Și mi-am dorit să o cunoașteți și voi la fel, astfel încât i-am adresat întrebări nu numai despre ultima sa carte, ci și despre profesia de scriitor și biografia care a condus spre aceasta, despre trecerea de la poetă la romancieră, despre cititorul ei ideal, despre literatura română de astăzi, despre lecturile ei, despre viața de după literatură și multe, multe altele. Să vă inspire! Citeşte tot articolul

Esențe tari în”Do Not Cross”, de Dora Pavel – sexualitate dezgolită, identitate și intimitate
Zilele acestea am fost acaparată de cel mai recent roman semnat de Dora Pavel, ”Do Not Cross”. Este prima carte pe care o citesc de această autoare și, în rândurile ce urmează, vă voi spune de ce o consider o descoperire frumoasă, o scriitoare interesantă și de ce mă voi întoarce să citesc și celelalte romane ale sale. ”Do Not Cross” (2013) este cel de-al patrulea roman al Dorei Pavel, după ”Agata murind” (foarte bine primit de critică, 2004, Editura Polirom, colecția Fiction Ltd), ”Captivul” (2006, Editura Polirom, colecția Fiction Ltd) și ”Pudră” (2010, Editura Polirom, colecția Fiction Ltd). Citeşte tot articolul

Interviu cu Marius Chivu: ”Regret enorm că n-am apucat să-i iau interviu lui Mircea Horia Simionescu”
Recent, vă povesteam despre cât de mult mi-a plăcut cartea coordonată de Marius Chivu, ”Ce-a vrut să spună autorul”, și de ce. Iată că am revenit mai curând decât vă așteptați, tocmai pentru că am avut ocazia să-l iau la întrebări pe Marius Chivu despre cel mai recent volum publicat - cum s-a născut ideea cărții, ce aduce aceasta în plus, ce crede el despre interviuri -, dar și despre lumea criticilor în cultura română, despre cum e să fii tu însuți critic și să se scrie cronici despre cărțile tale, despre regrete, pasiunea pentru literatură și multe altele. Spre sfârșit, ne-am jucat puțin - m-am gândit că unele întrebări din ”Ce-a vrut să spună autorul” sunt atât de faine, încât ar merita să ne răspundă la ele și Marius Chivu, de cealaltă parte a baricadei. Intervievatorul își va răspunde, astfel, la propriile întrebări. Citeşte tot articolul

Ce-au vrut să spună autorii, dar și criticul literar Marius Chivu
”Ce-a vrut să spună autorul” este o carte de interviuri cu 27 de scriitori români, recent lansată, coordonată de Marius Chivu și apărută la Editura Polirom (Iași, colecția ”Ego. Publicistică”, 2013, 368 de pagini). De Marius Chivu sigur ați auzit - este poet (a debutat cu ”Vântureasa de plastic”, editura Brumar, 2012, volum care i-a adus două premii de debut - al Uniunii Scriitorilor din România și al revistei ”Observatorul Cultural”), traducător, jurnalist cultural și critic literar - semnează cronici în Dilema Veche și Dilemateca (în trecut în Revista 22, România Literară, Cultura etc.). Citeşte tot articolul

„Am ales să trăiesc în Statele Unite pentru că îmi place să fiu liber într-o lume stabilă”. Interviu cu scriitorul Bogdan Suceavă
Bogdan Suceavă (n. 1969) este prozator şi matematician, autor al romanelor Venea din timpul diez (Polirom, 2004, 2010), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007), Vincent nemuritorul (Curtea Veche, 2008) şi Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010). Recent, a publicat un volum de memorialistică, Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013) – ocazie cu care am stat de vorbă despre parcursul său formativ, despre literatură şi matematică, despre „biblioteca sa ideală”, ca şi despre mizele textelor sale literare. Citeşte tot articolul

Lansarea cărții lui Marius Chivu, ”Ce-a vrut autorul să spună”, într-un format inedit
Ieri seară, de la ora 19, am poposit în Librăria Humanitas Cișmigiu, la lansarea cărții coordonate de Marius Chivu, ”Ce-a vrut să spună autorul” (interviuri cu 27 de scriitori români, editura Polirom, 2013). Am mers, în primul rând, pentru că știam că lansările scriitorului și criticului literar Marius Chivu (întocmai precum cele ale lui Iulian Tănase, de exemplu) sunt ca ouăle Kinder - cu surprize. Și așa a fost. Într-un spațiu mic, aproape intim, cu un public de 20-30 de persoane, Marius și invitații săi, Ana Maria Sandu și Marin Mălaicu-Hondrari, au avut cu cititorii o întâlnire prietenească și deosebit de interesantă. În sală au mai fost prezenți trei dintre scriitorii intervievați care apar în carte: Nora Iuga, Ioana Pârvulescu, Ioan Es. Pop. Citeşte tot articolul

Olivia Steer – Dulciuri de poveste – Poveşti mierose pentru cititori vegani. Mici şi mari
Cartea Oliviei Steer, Dulciuri de poveste, a fost o mare surpriză pentru mine şi mi-a făcut o mare bucurie. Nu ştiam că Olivia Steer scrie, nici nu ştiam de fapt prea multe despre cine este ea, ci doar că e o vedetă asociată cu ProTv-ul şi că pledează pentru raw-food. Citeşte tot articolul

Liliana Corobca: ”Eu sunt tipul de scriitor vulcanic” – interviu
Cu câteva zile în urmă, scriam despre cartea Lilianei Corobca, ”Kinderland”, și vă promiteam un interviu cu aceasta. Precum vă spuneam în materialul trecut, Liliana Corobca este o scriitoare din Republica Moldova, care, în prezent, locuiește în București. A debutat cu ”Negrissimo” în 2003 (Editura Arc, Chișinău), publicând apoi ”Un an în paradis” în 2005 (Editura Cartea Românească, București). ”Kinderland” a fost lansat la Bookfest pe 2 iunie și este un roman ce merită toată atenția care i s-a acordat în ultimele săptămâni. Citeşte tot articolul

Moldova copiilor din ”Kinderland”-ul Lilianei Corobca
Bookfest ne-a adus, precum vă spuneam acum ceva timp, un milion de cărți și câteva sute de lansări. Printre acestea, și ”Kinderland”-ul Lilianei Corobca. Care, surpriză, a fost bestseller-ul (deși nu prea știu ce înseamnă asta în cifre) Editurii Cartea Românească. Am citit cartea autoarei moldovene înainte de lansarea ei de duminică, 2 iunie, de la Bookfest. Mi-a plăcut. Mult. Și o să vă spun și de ce, în rândurile ce urmează. Citeşte tot articolul

Răzvan Țupa: “Pentru cineva care vrea să se apuce de scris, necesităţi nu sunt decât scrisul şi cititul”.
„Dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare“, așa sună un vers din „Fetiș” (2001), volumul de debut al poetului Răzvan Țupa – care a mai scos de atunci alte două cărți de poezie: “corpuri româneşti” și “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” –. Aproape „până la sufocare” ne-a vorbit și nouă Răzvan (poetic.ro) despre scriere creativă, un mod de lucru foarte familiar lui, despre atelierele de creative writing la care a participat și despre ce-ți poate oferi concret o astfel de experiență. Citeşte tot articolul

Reflecţiile despre poezie ale lui Alexandru Muşina
Debutat – alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin – în volumul colectiv Cinci (Editura Litera, 1982, reeditat în formatul original în 2011, la Editura Tracus Arte), poetul, eseistul şi – mai nou (prin romanul Nepotul lui Dracula, Editura Aula, 2012) – prozatorul optzecist Alexandru Muşina şi-a adunat în 2008 textele sale teoretice despre poezie în volumul Poezia: teze, ipoteze, explorări, publicat la propria-i editură, Editura Aula. Absolvent al Filologiei bucureştene ca şi Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Traian T. Coşovei şi alţi colegi generaţionişti – alături de care frecventa, în anii ’80, Cenaclul de Luni condus de Nicolae Manolescu –, stabilit ulterior la Braşov (unde este profesor universitar), Alexandru Muşina este unul dintre poeţii optzecişti de prim-plan şi un bun cunoscător de poezie şi teoretician al ei. Citeşte tot articolul

Avangarda românească în scrisori
Epistolarul avangardist, volum apărut în 2012 la Editura Tracus Arte, cuprinde 278 de scrisori, telegrame, cărţi poştale, toate adresate lui Geo Bogza în anii ’30 ai secolului trecut. Expeditorii sunt personaje cu nume rezonante în avangarda românească: Stephan Roll, Ilarie Voronca, Saşa Pană, Victor Brauner. Întrebarea firească ar fi: de ce unicul destinatar este Geo Bogza? Mădălina Lascu, îngrijitoarea ediţiei, nu se află la prima tentativă de acest gen. În 2011 a publicat la Editura Hasefer din Bucureşti un alt volum epistolar, Blecher mai puţin cunoscut, volum care cuprinde, printre altele, şi corespondenţa lui Max Blecher cu Geo Bogza. Nu-i de mirare, aşadar, că în Epistolar avangardist îl avem pe Geo Bogza unic destinatar, în măsura în care cercetările anterioare în arhivele Bibliotecii Academiei Române ale Mădălinei Lascu l-au vizat şi pe Geo Bogza. Interesante ar fi, de asemenea, pentru istoria avangardei literare şi artistice de la noi, şi scrisorile trimise de autorul Jurnalului de sex amicilor săi avangardiști scrisori ale căror replici, mai mult sau mai puţin inspirate, se regăsesc, în mare parte, în acest Epistolar. Citeşte tot articolul

Explorarea imaginară a spațiului – Lucian Boia
Toată cariera extratereștrilor (...) poate nu este decât manifestarea unei crize de identitate, a unui proces de alienare, a unui dezacord crescând între aspirațiile omului și mecanismul social. (...) Simțindu-se singur printre miliardele sale de semeni, omul caută azi dincolo ceea ce îi lipsește pe Pământ, ne spune Lucian Boia spre finalul călătoriei sale presărate cu monștri de pe Jupiter, tentacule, ființe hiperinteligente, venusiene provocatoare sau marțieni războinici. Și asta ca să enumerăm numai câteva dintre reprezentările extratereștrilor din imaginația oamenilor, de-a dreptul debordantă de câte ori a venit vorba de vecinii noștri spațiali. Citeşte tot articolul
