Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

Un alt interbelic uitat: Octav Şuluţiu

Un alt interbelic rămas în umbra personajelor-vedetă ca Eliade, Cioran, Camil Petrescu, Octav Şuluţiu s-a afirmat mai mult pentru critica sa (a făcut parte din Gruparea Criticilor Literari Români, alături de Mihail Sebastian, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Ion Biberi), dar a fost şi un prozator care a mers pe linia confesiunii pe care o practicau scriitori precum Max Blecher sau Mihail Sebastian. Cartea sa cea mai cunoscută, Ambigen, construită pe structura unei confesiuni ce are ca scop explorarea celor mai ascunse trăiri, a slăbiciunilor, a iubirilor imposibile, a modului său extreme de interiorozat de a se raporta la lume, respectă un primat care devenise practic obsesiv pentru generaţia sa, acela al autenticităţii, al denudării dureroase, dar sincere a eului. Citeşte tot articolul

Cap de acuzare: Poemul invectivă

Ne gândim mereu cu nostalgie la Rimbaud sau la Verlaine care, pentru a-și apăra stilul de viață nonconformist, au fost mereu amenințați de autorități - Verlaine a făcut doi ani de închisoare pentru că l-a împușcat pe Rimbaud în timpul unei beții - dar le dăm mai puțină importanță autorilor români avangardiști care au trecut prin aceeași experiență. Așa ajungem la Poemul invectivă, volum semnat de Geo Bozga în anul 1933, republicat la Editura Vinea în 2009 și, recent, în colecția „Biblioteca pentru toți” a celor de la Jurnalul Național, unul dintre cele mai controversate texte ale literaturii române. Citeşte tot articolul

Ultima zi de FILB, pe ritmuri de poezie şi hip-hop

Vezi cum a fost in ziua 1, ziua 2, ziua 3 Poezia, de multe ori un gen ocolit la întâlnirile cu publicul, care este mai degrabă consumator de proză, a fost vedeta ultimei seri din FILB 2012: invitaţii au fost George Szirtes (poet şi profesor britanic, de origine maghiară), Daniel Boyacioglu (poet şi rapper suedez de origine siriană), Mircea Dinescu şi Marius Chivu, invitat de ultimă oră. La ora 19.00, prin Skype, s-a putut stabili şi un scurt dialog cu Kei Miller, poetul jamaican care trebuia să completeze lista de invitaţi, dar căruia i s-a anulat zborul în ultimul moment (totuşi, vestea bună e că va fi invitat la ediţia următoare din FILB). O seară deosebită, în care publicul a avut ocazia să asculte câteva poezii rostite parcă pe o voce incantatorie a lui Kei Miller (de altfel, Kei Miller consideră că vorbele sunt, de fapt, sunete, iar „un poem care nu se ridică de pe pagină… este un poem mort.”) şi să-l vadă pe Boyacioglu interpretând o poezie pe ritmuri de rap, în suedeză. Iar dacă Mircea Dinescu nu ar fi acaparat discuţia şi nu ar fi deschis paranteze peste paranteze, plus consideraţii cam anacronice despre poezia contemporană, ar fi fost o seară perfectă. Citeşte tot articolul

Câștigătorii concursului Trofeul Arthur pentru literatură pentru copii

Miercuri, 21 noiembrie 2012, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, a avut loc festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului Trofeul Arthur pentru literatură pentru copii. Concursul de creație li s-a adresat atât scriitorilor debutanți, cât și celor consacrați, iar juriul a fost format din Florentina Sâmihăian, Simona Popescu, Elisabeta Lasconi, Roxana Jeler și Mircea Vasilescu. Citeşte tot articolul

Poezia „generaţiei în blugi” a anilor ’80

Alături de Aer cu diamante (antologie colectivă în care erau prezenţi Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan), volum-cult al optzecismului poetic, reeditat în 2010 la Editura Humanitas, volumul Cinci (1982) reprezintă cea de-a doua antologie reprezentativă a tinerilor – pe atunci – poeţi optzecişti, formaţi la celebrul Cenaclu de Luni condus de criticul Nicolae Manolescu. Citeşte tot articolul

De ce să nu ratezi Gaudeamusul din acest an

De miercuri, 21 noiembrie, s-au deschis porțile celei de-a nouăsprezecea ediții a târgului de carte Gaudeamus. Prima zi a trecut în liniștea care-i este caracteristică, cu câteva sute, poate mii de vizitatori, însă în niciun caz cu îmbulzeala din weekend. Lansări într-un ritm omenesc, scriitori bucurându-se să se revadă și să stea de vorbă printre rafturile pline de cărți proaspăt aduse din tipar. Citeşte tot articolul

Târgul de carte Gaudeamus 2012 – program și recomandări

Ca de obicei, așteptăm cu interes târgul de carte, atât pentru reducerile de multe ori substanțiale, pentru evenimente dar mai ales pentru faptuyl că la târg avem toate editurile la un loc, oferta de carte este foarte mare și de multe ori găsim titluri care n-au mai văzut de mult rafturile librăriilor. Ne-am uitat pe programul lansărilor de la principalele edituri din România (unde a fost făcut public) și am făcut o selecție de evenimente. De asemenea, programul complet al fiecărei edituri îl puteți găsi în pagini speciale. Pe măsură ce mai primim/mai aflăm și de alte programe de lansări ale editurilor, le adăugăm. Citeşte tot articolul

Festivalul Internațional de Literatură (FILB) – ediția a cincea

Iată că FILB, singurul festival internațional de literatură de la București, a ajuns la ediția a cincea, ce va avea loc între 5 și 8 decembrie. Acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât FILB nu beneficiază de sprijinul autorităților și nici de sponsorizări prea consistente, fiind rezultatul entuziasmului și muncii câtorva oameni: Oana Boca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Gruenwald și Vasile Ernu. Citeşte tot articolul

Un roman copleşitor – Ploile amare de Alexandru Vlad

În ultima vreme mi-e clar un lucru, dacă mai era nevoie să fie verificat: cărţile rafinate, cărţile „grele”, cu fraze ample şi complicate nu sunt pentru toată lumea. Nici măcar pentru o majoritate, ci doar pentru a happy few. Frazele lui Alexandru Vlad, flaubertiene, cizelate,  ample, sensibile la fiecare „cotitură” – aplicând pecetea unui stil muzical pe un material cât se poate de realist – au părut  poateobositoare şi monotone (presupun că şi frazele lui Proust, Flaubert etc. par multora la fel, dar cu marii clasici nu te joci/ nu recunoşti aşa uşor...). Citeşte tot articolul

Miracolul rotocoalelor de ceață ale lui Matei Florian

Odată cu apariția volumului Băiuțeii am asistat la debutul fraților Florian, două voci din cele mai speciale ale literaturii române contemporane. În universul literar actual, în care scriitura calofilă pare a fi blamată, deși gustul publicului se îndreaptă către ea, frații Florian ocupă un loc aparte. După sondajul din 2001 realizat de România literară, una dintre cele mai importante cărți în conștiința autorilor de primă mână este Craii de Curtea-Veche, de Mateiu Caragiale, un titlu reprezentativ al scriiturii calofile. Același gen de roman de atmosferă pare să fie și pe placul celor doi frați, chiar și în Băiuțeii, unde avem, inevitabil, și secvențe pline de umor, având în vedere că subiectul volumului este copilăria celor doi. După acest debut al lui Matei Florian, el a publicat și un volum individual, Și Hams Și Regretel. Citeşte tot articolul

Când ieşim şi noi din interbelic? Despre Emoţia, de Mirela Stănciulescu

De când am terminat de citit romanul Emoţia de Mirela Stănciulescu, mă tot întreb de ce a ales editura Humanitas să-l publice şi de ce l-au pus criticii Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea Enache pe lista finală pentru premiul Augustin Frăţilă. Pentru că pare catapultat direct din interbelic? Pentru că e „frumos scris” (cu preţiozităţi adică şi fără înjurături)? Pentru că e „feminin” (aşa cum înţeleg ei „femininul”, probabil) şi nu deranjează pe nimeni? Citeşte tot articolul


Interbelicul uitat. Constantin Fântâneru, „Interior”

Interbelic nu înseamnă doar Cioran, Eliade & co, ci şi figuri de o sensibilitate diferită, cum sunt Max Blecher sau Constantin Fântâneru. Dacă Max Blecher a ajuns să fie mai prezent în ultimii ani în analize şi în discuţiile legate de ce rămâne şi ce păstrăm din interbelic, Constantin Fântâneru mai are încă de aşteptat. Interior, roman scris în 1932, este o carte a hipersensibilităţii, care încearcă să se protejeze proiectându-se într-un spaţiu al negării şi al asumării derizoriului. Personajul lui Fântâneru, Călin, este construit prin pendularea permanentă între o negare a vitalismului şi o dorinţă înăbuşită  de a se bucura de cele mai mărunte şi concrete manifestări ale vieţii. Eroul – sau antieroul – lui Fântâneru are o sensibilitate rănită de viaţa însăşi, aşa cum mai întâlnim în rândul personajelor lui Sebastian, şi o descurajare şi o tendinţă de scufundare în sine, în pielea sa, ce amintesc de chinurile personajelor lui Blecher. Citeşte tot articolul