În zilele noastre, într-o societate capitalistă în care verbul „a consuma” a fost şi este de departe preferat şi inoculat, suntem asaltaţi din toate părţile de o publicitate agresivă, de multe ori enervantă prin repetiţie. Spoturi şi afişe ne spun ce să cumpărăm şi ce să facem ca să fim mai frumoşi, mai fericiţi, mai sănătoşi, mai nu ştiu cum. Şi dacă publicitatea deşteaptă, făcută cu umor şi  creativitate ne place şi ne face să stăm nopţi întregi să o devorăm, altfel stau lucrurile cu cea care trunchiază filmele de la TV pentru a ne prezenta un medicament împotriva balonării, de exemplu.

În vremurile mai calme de la sfârşit de secol XIX, afişul era modalitatea folosită pentru a face reclamă diverselor produse, destinaţii sau spectacole. În Franţa, afişele ilustrate ale acelei perioade dezvăluiau calităţi artistice de netăgăduit. Tocmai de aceea, posterele au fost repede transformate din instrumente de publicitate adresată publicului larg în adevărate obiecte private de artă, plasate în interioare. Pe pereţii caselor sau în incinta locurilor celebre de divertisment, afişe frumos înrămate au devenit obiecte de decor foarte apreciate.

 

Ernest Maindron, curatorul unei expoziţii din 1889 despre istoria publicităţii este şi autorul cărţii apărute în 1896,  „Les affiches illustrées (1886-1895)”. Prin intermediul acestei lucrări scrise în limba franceză şi publicată în 1025 de copii, Maindron a încercat să valideze posterul  ca şi formă de artă. În paginile cărţii, pe lângă descrieri şi detalii despre afişe şi creatorii lor, se întâlnesc 64 de litografii şi peste 100 de reproduceri alb-negru şi color ale posterelor originale ale unora dintre cei mai renumiţi şi talentaţi artişti ai vremii.

Dintre acestea nu puteau lipsi lucrările lui Jules Chéret, maestru al acestei arte din perioada Belle Époque, pictor şi litograf francez supranumit părintele posterului modern. A creat afişe vii şi pline de culoare, inspirate de stilul rococo pentru cabarete şi teatre, băuturi, parfumuri, săpunuri şi produse farmaceutice. Posterele sale au devenit extrem de căutate de colecţionari din toată lumea.

Şi Alphonse Mucha, artistul ceh mutat la Paris şi cu o activitate prolifică în domeniul artelor decorative este amintit în carte, lucrările sale de inspiraţie Art Nouveau având un stil aparte. Bineînţeles că această carte nu ar fi fost completă fără Henri de Toulouse-Lautrec, printre altele fiind prezentat şi celebrul său afiş din 1891 pentru Moulin Rouge. Se regăsesc în carte afişe deosebit de frumoase realizate şi de alte nume, mai mult sau mai puţin cunoscute, precum Albert Guillaume, Alfred Choubrac, Frédéric Regamey, Henri Boutet şi mulţi alţi artişti.

Nu ştiu cât de eficiente au fost la vremea lor ca parte a procesului publicitar, dar, fie că ne prezintă virtuţiile apelor minerale, ale vinului sau absintului, că ne invită la spectacole de teatru, operă sau cabaret sau ne sfătuiesc să consumăm un anumit tip de cacao, afişele sunt o încântare pentru privitor. Ernest Maindron a avut dreptate, posterele franţuzeşti de sfârşit de secol XIX chiar sunt o formă de artă, iar cartea sa despre afişe ilustrate e şi ea valoroasă, ajungând să fie cotată pe site-urile de specialitate la câteva mii de euro.

sursa imaginilor

 

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *