Cautare dupa "artist"
Biblioteca-om și cărțile din ceramică – interviu cu artista Aniela Ovadiuc
Neaveniţii din Piaţa Universităţii: Alice Monica Marinescu – artist de teatru
Artist: Nicola Dale taie cărțile
Neaveniții din Piața Universității: Vlad Petri, artist vizual
Considerațiunile literar-artistice ale unui iepure mizantrop
Artişti răstălmăciţi de propriile cărţi: by Noriko Ambe
Un artist al promiscuităţii sovietice – Episodul I – Compromisul
Doppelgänger-ul și Geamănul Parazit. Ipostazele dublului gotic în „Frankenstein sau Prometeul modern” și „Portretul lui Dorian Gray”
Prin intermediul lucrării de față propun o explorare a motivului dublului și a manifestării acestuia în literatura gotică a secolului al XIX-lea. Decodarea în plan simbolic a binarității urmărește două direcții distincte – cea a unui dublu activ și anihilator, completată de cea a unuia pasiv și asimilator. Prin urmare, aceste ipostaze configurează un cuplu arhetipal format din Doppelgänger și din geamănul parazit, manifestări care își stabilesc reperele proprii de evoluție pe seama unui fond comun. Coabitarea acestora în contextul aceluiași secol aduce cu sine și multiple puncte de intersecție, transferuri accidentale de trăsături. Cele două manifestări descriu o relație caracterizată de o dimensiune fraternă, a doi embrioni dezvoltați în același pântec. Atât Doppelgänger-ul, cât și geamănul parazit ar putea fi interpretați prin ceea ce Sebastian Vlad-Popa descrie drept cuplu de „gemeni vitregi” (1), care „își joacă jocul lor de violență și nedespărțire, de libertate și de supunere” (2), incubați de aceeași figură maternă - identificată, contextual, cu goticul și rezultați din figuri paterne distincte. Acest simbol al gemenilor vitregi este plasat sub semnul mitologic al dioscurilor, al lui Castor și al lui Pollux, cei care, odată despărțiți, se recuperează unitar.
Eseu de Cristina Șuică Citeşte tot articolul
Radu Vancu: „Și eu vreau, în felul meu, să scriu un Paradis”
T.O. Bobe: „Am încercat să-mi fac portretul și să-mi răspund la întrebarea de ce nu pot să scriu”
După Bucla (1999), Darul lui Moș Crăciun (2003), Cum mi-am petrecut vacanța de vară (2004) și Contorsionista (2011), T.O. Bobe revine cu un nou roman. În puține cuvinte, în Cartea neisprăvirii „domnul Teo scrie un roman”. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate de atât, așa încât mi-a făcut plăcere să stau de vorbă cu T.O. Bobe despre dedesubturile și legăturile subtile din cartea lui. Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în iunie 2019
Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez
Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
BucharEst STudent Letters Colloquia – Colocviile naționale studențești ale Facultății de Litere, Universitatea din București (ediția a VI-a, 13-14 aprilie 2019)
Facultatea de Litere a Universității din București organizează, în zilele de 13 și 14 aprilie 2019, cea de-a VI-a ediție a colocviilor naționale studențești, din seria BucharEst STudent Letters Colloquia. Scopul acestui eveniment științific este de a încuraja activitatea de cercetare a studenților și a masteranzilor din domeniile studii literare (cu secțiuni dedicate literaturii române moderne și contemporane, literaturii române premoderne, teoriei literare și literaturii universale și comparate), lingvistică, studii culturale, științe ale comunicării și științe administrative. Citeşte tot articolul
Barbu Cioculescu: „Înaintez vesel către centenar” (interviu)
A fost o plăcere să discut cu Barbu Cioculescu despre promoții literare și povești din culisele vieții culturale din anii '40, de la prietenia lui cu cei din așa-numita „generație a războiului”, până la strânsa prietenie dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu.
Am pornind de la cărțile de memorii scrise de Barbu Cioculescu, așa ca Povestind despre atunci sau Amintirile unui uituc, ajungând să închegăm o discuție cât se poate de liberă și degajată, tema centrală rămânând, desigur, literatura.