Tag: suprarealism

„Amintirile unei nonagenare”, de Antoaneta Ralian – sau cronica unei colecţii de memorii fermecătoare

Nu ne naştem femei, ci devenim, scria Simone de Beauvoir acum multă vreme. Cuvintele, răspândite de la o ureche la alta, pagină cu pagină, continuă să ne amintească un adevăr profund: suntem ceea ce alegem să devenim sau ceea ce ne lăsăm să devenim. Ne construim prin experienţele pe care le alegem sau prin cele cărora le dăm voie să continue. Indiferent de hotărârile pe care le luăm, un lucru e cert: aproape tot ceea ce experimentăm ne formează, iar intersectările cu alţi oameni sunt, cel mai adesea, întâlniri marcante, semne de exclamaţie sau, după caz, de întrebare, răspunsuri sau, dimpotrivă, noi motive de drumeţie şi de aspră cercetare. Citeşte tot articolul


Un cimpanzeu și o lecție de simplificare a vieții – Yann Martel, „Munții Înalți ai Portugaliei”

Yann Martel, scriitor canadian născut în Spania, este cunoscut cititorilor români îndeosebi prin romanul Viața lui Pi pentru care a și câștigat Man Booker Prize, ecranizarea acestuia primind patru Oscaruri și Globul de Aur. În 2016, la Editura Polirom, a apărut un alt roman foarte bun semnat de Yann Martel, tradus în română de Dan Croitoru, cu titlul Munții Înalți ai Portugaliei. E un roman ciudat, la începutul căruia ne întâmpină un personaj sucit, care merge cu spatele la lume, pentru că are obiecții. Dar acesta e doar începutul, stranietatea romanului fiind cu mult dincolo de previzibil. La final, de exemplu, un bărbat învață simplificarea vieții de la un cimpanzeu. Citeşte tot articolul


Gellu Naum și salvarea ființei prin iubire

În ultima vreme, s-a întâmplat să citesc (cu surprindere chiar) două romane contemporane extraordinare care își au ca temă fundamentală atemporala salvare a ființei prin iubire. E vorba de romanele unor tineri scriitori ruși - Scrisorarul lui Mihail Șișkin și Laur al lui Evgheni Vodolazkin. Aruncându-mi ochii înspre literatura română și întrebându-mă la care dintre scriitorii noștri se poate găsi o astfel de pledoarie fără rest pentru iubire, figura lui Gellu Naum s-a desprins cu repeziciune din peisaj. Citeşte tot articolul

Borges la 80 de ani. Conversații. Cărțile și noaptea

Aveam cinci ani în 1986, când a murit scriitorul argentinian Jorge Luis Borges. Deci ar fi fost imposibil, cel puțin din acest motiv, să-l întâlnesc deși mi-ar fi plăcut. Și nu puținele poeme și povestiri pe care le-am citit din opera lui m-au făcut să mă gândesc, în mod stupid, la asta, ci altceva: “Borges la 80 de ani. Conversații. Cărțile și noaptea” (Polirom), o carte care nici măcar nu e a lui, ci una editată de poetul american Willis Barnstone, dar care cuprinde prelegeri și discuții purtate de Borges la New York, Boston, Chicago cu diverși oameni de litere sau de radio/tv pe când acesta avea 80 de ani.   Citeşte tot articolul


spectacol de papusi, Iubitafizica, dupa cartea lui Iulian Tanase

În laboratorul Iubitafizica – un spectacol cu păpuși după cartea omonimă a lui Iulian Tănase

Vineri seara, pe 27 iunie, mă îndreptam grăbită spre Godot Cafe-Teatru. Am ajuns așa cum rar o fac, la ora 22:00 fix, chiar când trebuia să înceapă spectacolul - am avut noroc, a fost o întârziere de douăzeci de minute, așa că am avut timp să-mi trag sufletul. M-am așezat pe locul indicat și am așteptat, cuminte și, în același timp nerăbdătoare, să intru în laboratorul Iubitafizica. Cincizeci de minute mai târziu, când minunea de spectacol s-a încheiat, m-am bucurat că m-am numărat printre cei peste o sută de spectatori. Unora o să vi se pară siropos, dar eu simt că am avut o întâlnire magică. Citeşte tot articolul

Poezie cu aromă de cafea suprarealistă – ”Manualul Îmblânzitorului de Cafele”, de Iulian Tănase

Astăzi sunt cam morocănoasă. Tocmai am terminat cel mai recent volum semnat de Iulian Tănase, Manualul Îmblânzitorului de Cafele (Editura Herg Benet, 2013 - vedeți că pe site-ul editurii găsiți pachete din volumele lui Iulian Tănase la reducere, inclusiv Manualul). Credeți-mă pe cuvânt că am ”tras” de această carte până n-am mai putut, până m-a luat valul și am ajuns la ultima pagină. Am ”tras” de ea în sensul că mi-aș fi dorit să continue, pe cel puțin numărul dublu de pagini, sau, într-o lume ideală, să nu aibă sfârșit. Mi-a plăcut la nebunie și mi-aș dori ca, văzând acest articol, Iulian Tănase să se apuce urgent de ediția a doua a Manualului, revizuită și adăugită. Citeşte tot articolul

La mulți cititori, Gellu Naum!

  Începem luna august în forță, sărbătorind 98 de ani de la nașterea minunatului scriitor Gellu Naum (1915, București - ”centrul lumii suprarealiste”, conform lui Andre Breton). Ce ne-am putea dori noi, bookaholicii, astăzi? Să călătorim cu Apolodor în lumi fantastice, să-l ascultăm și vedem pe Gellu Naum, să visăm că are cititori în toată lumea, că se fac cozi de 1 august la librării pentru volumele lui, epuizându-se toate tirajele, că se fac tatuaje cu versuri din poemele lui și se cântă cu Ada Milea la unison pe National Arena. Citeşte tot articolul

Două iubiri, un singur roman: Nadja

Apariţia în 2013 a romanului Nadja al lui André Breton în limba română, în traducerea lui Bogdan Ghiu, este cu adevărat un eveniment literar în măsura în care acest text este unul reprezentativ pentru suprarealism. Mai mult chiar, personajul principal, Nadja, poate fi considerat un profet al acestui curent artistic. Cu alte cuvinte, Breton nu ezită a-şi ipostazia personajul în rolul de „mit fondator” al suprarealismului, după cum bine sesizează Bogdan Ghiu în postfaţa la acest roman. Citeşte tot articolul

Călătorie cu Gellu Naum

Din când în când, şi mai ales la început de săptămâni simt nevoia să citesc ceva de Gellu Naum, mai fredonez pe muzica mea un Apolodor din Labradador, îmi amintesc de Zenobia, şi caut pe youtube să ascult o poezie. E un fel de panaceu al meu pentru zilele de luni, copleşitoare prin multele şi măruntele nimicuri de făcut (trebuie să, mai am să, să nu uit să...) Citeşte tot articolul

Interviu: Simona Popescu – Suprarealismul nu se intampla doar suprarealistilor!

Cu Simona Popescu ar fi atatea de vorbit! Este printre putinii care traiesc cu adevarat poezia, este o profa care isi inspira studentii de la Litere sa faca lucruri faine, este o scriitoare minunata si, pentru cine o cunoaste, o persoana a carei prezenta schimba lucrurile in jur. De data aceasta, am vorbit cu Simona despre Gellu Naum, tinand cont ca ea este cea care coordoneaza aparitia Operelor si, bineinteles, datorita relatiei foarte speciale pe care a avut-o cu poetul suprarealist. Prin vorbele Simonei Popescu, ajungem sa cunoastem si noi putin din cine a fost Gellu Naum si sa-i citim poate mai profund poemele. Citeşte tot articolul