Ne putem bucura, acum, la final de Bookfest, de un top al celor mai vândute cărţi, informaţie importantă dacă vrem să aflăm nu doar care sunt cele mai de interes titluri în această perioadă, ci şi dacă ne dorim să citim mergând pe mâna editorilor şi ascultând de recomandările librarilor. Astfel de cărţi care se bucură de succes depind în mare parte şi de pariul pe care editorul îl face atunci când alege să traducă o carte sau să publice un manuscris nou.

Suntem pe ultimul loc din Europa în ce priveşte consumul de carte, aminteşte Matei Martin într-o analiză din Dilema Veche şi care are la bază datele publicate recent de Federaţia Editorilor Europeni:

„Sîntem cam un milion și jumătate de cititori cu totul – în varianta cea mai optimistă. Tirajele medii sînt printre cele mai mici din Europa. Numărul de librării raportat la numărul de locuitori e, iarăși, extrem de scăzut. Suma de bani alocată pentru achiziția de carte e infimă în comparație cu media europeană. Etc. Una peste alta, piața de carte din România înseamnă o cifră de afaceri de aproximativ șaizeci de milioane de euro. Tot cam șaizeci de milioane are și Bulgaria, doar că la o populație de două ori mai mică. Tot o populație înjumătățită față de România are și Ungaria, dar acolo, piața de carte se ridică la peste două sute de milioane de euro. În orice ecuație ai pune-o, industria cărții din România șchioapătă” (Dilema Veche, „Un milion şi jumătate de cititori”).

Totodată, o analiză realizată la finele anului trecut de revista Sinteza arată care sunt actualele obiceiuri de lectură ale românilor, ce buget rezervă cărţilor în decursul unui an de zile, care sunt autorii lor preferaţi şi ce importanţă acordă cititului în general:

„Românii sunt cumpărători slabi de cărţi, sondajul arată că jumătate dintre cei chestionaţi cumpără mai puţin de cinci cărţi pe an, iar suma pe care o alocă pentru cărţi este de cel mult 200/lei pe an pentru mai mult de jumătate dintre aceştia”.

Surprinzător, cei mai mulţi români citesc în timpul săptămânii, preferând ca în weekend să petreacă mai mult timp cu familia sau să aibă activităţi dinamice. 25% dintre cei intervievaţi au răspuns că citesc în timpul săptămânii, în vreme ce un procent de doar 9% îşi petrece timpul astfel pe perioada weekendului.

Potrivit aceluiaşi sondaj IRES*, 86% dintre respondenţi au o bibliotecă acasă, iar în topul motivelor pentru care citesc se numără relaxarea (28%), cultura şi dezvoltarea personală (25%), plăcerea (16%) sau… plictiseala (11%). Printre factorii care îi determină pe români să citească o carte se numără autorul, subiectul, criticile din presă, editura la care apare, precum şi preţul convenabil.
Când vine vorba de timpul de lectură, cei mai mulţi dintre respondenţi (41%) acordă câteva zile unei cărţi, în vreme ce 24% spun că citesc o carte în câteva săptămâni. 19% dintre respondenţi au declarat că depinde de carte.

Suprinzător e însă procentul mare de cititori care nu cumpără într-un an nici măcar o carte nouă (23%), în vreme ce un alt procent covârşitor (28%) cumpără sub 5 cărţi pe an. Doar 17% cumpără între 5 şi 10 cărţi, iar bugetul alocat acestor achiziţii nu depăşeşte 200 lei pentru cel mai mare procent. Cu toate acestea, deşi achiziţiile de carte sunt mici, un procent de 26% a declarat că bugetul destinat cărţilor se află între 200 şi 500 lei. Librăriile continuă să se afle în topul locurilor în care cititorii merg pentru a cumpăra cărţi (52%), cu menţiunea că achiziţiile făcute în online câştigă teren (14%). Doar 9% cumpără din anticariat.

Întrebaţi ce tip de carte au citit ultima oară, 31% au răspuns că au citit un roman scris de un autor străin, în vreme ce doar 15% dintre respondenţi au citit un autor român. La acest capitol, aşadar, literatura română (inclusiv contemporană) are nevoie de eforturile noastre, ale tuturor, pentru a ocupa un loc binemeritat nu doar în inimile, ci şi în bibliotecile cititorilor români.

Deloc surprinzător, pe primele locuri se află Enigma Otiliei, Moromeţii, Maitreyi, Amintiri din copilărie şi La Medeleni, dovadă că ruptura cu literatura română, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, s-a produs odată cu terminarea liceului. Aceeaşi concluzie e consolidată şi de faptul că în topul preferinţelor se află Mihai Eminescu (ar fi fost interesantă aici întrebarea „Când l-aţi citit ultima oară pe Eminescu?”), urmat de Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi Marin Preda.

Trebuie remarcat că opiniile cititorilor respondenţi cu privire la importanţa lecturii ar trebui să o situeze pe aceasta din urmă la cele mai înalte cote. Din păcate, nu se întâmplă aşa, fapt care face ca orice recomandare de carte, analiză sau anchetă să îşi merite şi mai mult rolul în campania de promovare a lecturii în rândurile consumatorilor români. (De exemplu, Bookaholic promovează literatura română constant, încă de la înființarea site-ului. Aici descoperiţi interviuri cu autori români, topul celor mai votate cărţi la final de an, bibliotecile de scriitori, o categorie de articole dedicate literaturii române etc.)

Iată care au fost unele dintre cele mai votate afirmaţii pe care românii le consideră ca fiind în întregime adevărate: „Lectura este absolut necesară pentru dezvoltarea personală a fiecărui om”, „Cărţile nu trebuie să lipsească din casa nimănui”, „Cărţile citite sunt cea mai valoroasă avere pentru un om”, „Proverbul  «Ai carte, ai parte» este încă de actualitate” şi „Aş vrea să pot citi mai des”. Am convingerea că această din urmă afirmaţie depinde numai şi numai de voi.

Iar dacă la Bookfest n-aţi gustat din plin şi literatură română contemporană, fiţi cu ochii pe recomandările pe care le vom face și de acum înainte, cu cea mai mare încredere.

Sursă imagine

*Datele fac parte din studiul „Obiceiurile de lectură ale românilor”, prin metoda CATI
(Studiu publicat în Revista Sinteza, nr. 34, noiembrie 2016)

Un comentariu
  1. Avatarcatalina

    Faptul ca nu au bani nu este o scuza pt. cei care spun ca ar vrea sa citeasca mai mult, pentru asta exista biblioteci.Nici nu stiti ce ,,comori”se ascund aici ! Asa ca, folositi-le ! Aproape in fiecare localitate exista o biblioteca ,iar daca nu stiti de ea inseamna ca nu este bine promovata !

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *