Tag: pisica

Perspective feline, perspective canine – #9: Diana Geacăr

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Comportamentul ni se modifică de-a lungul vieții. Ne influențează primele cărți pe care le citim, cu personaje din lumea necuvântătoarelor, ne influențează ce vedem la TV, ne influențează ce vedem zilnic pe stradă. Cum vom reacționa peste ani, când poveștile din copilărie vor deveni reale și ne vom confrunta cu spectrele cruzimii umane? Diana Geacăr ne oferă o perspectivă empatică la aceste întrebări, dintr-o experiență îndelungată în compania micuților companioni și nu numai.

Citeşte tot articolul


Perspective feline, perspective canine – #7: Luminița Corneanu

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Luminița Corneanu ne povestește despre lecțiile de apropiere și separare învățate de la Miți, despre pisicile cu caracter de care literatura abundă, și despre cât de des se personalizează cu amprente de lăbuțe foile scrise de ea.

Citeşte tot articolul


Perspective feline, perspective canine – #6: Daniela Luca

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Daniela Luca și Bambi formează o adevărată familie, cu un lung șir de povești pe care și-l împărtășesc una alteia, cu ascendente astrologice comune sau pasiuni pentru cărți și autori. Bambi e o mică vedetă pe Facebook, iar diminețile Danielei încep ritualic cu poezii și Bambi.

Citeşte tot articolul


Perspective feline, perspective canine – #5: Laura Dan

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Laura Dan și Puf, motanul, ne primesc în casa lor unde se întâmplă multe lucruri. Ce pisică mai este răsfățată cu poezii sau cu un echilibru dobândit în mulți ani de formare psihoterapeutică? Despre sensibilitatea și tabieturile lui Puf se pot scrie cărți dedicate bunelor maniere feline...

Citeşte tot articolul

Haruki Murakami şi cel mai lung interviu din istorie

Poate că unii dintre noi s-au numărat printre cei care au dorit să afle un răspuns direct de la scriitorul Haruki Murakami. E cât se poate de firesc, totodată, ca pentru o activitate atât de bogată, un scriitor să primească întrebări cât mai variate şi, cu siguranţă, din cele mai neobişnuite. Dar probabil că nici scriitorul însuşi şi nici cei care l-au ajutat să lanseze site-ul temporar, destinat acestor mesaje de la cititori, nu s-au aşteptat la cele 37.465 de întrebări. Citeşte tot articolul

Pisica fatală – „Pisica musafir”, de Takashi Hiraide

Romanul Pisica musafir al scriitorului japonez (n. 1950, cunoscut ca poet și mai puțin ca prozator) a înregistrat un uimitor succes de public în multe țări europene. În 2014, figura în New York Times pe lista celor mai vândute cărți. Mulți ar zice poate că pur și simplu datorită pisicii, personaj ce are din start mari șanse de a fascina mulți cititori. Plus că dimensiunile de roman slim oferă o lectură destul de rapidă. Dar, evident, această grilă ar fi una reductiv-simplificatoare. Citeşte tot articolul

Rănile realităţii, vindecate prin fantastic. Haruki Murakami, „Cronica păsării-arc”

Dintre romanele lui Haruki Murakami, Cronica păsării-arc (1994) reuşeşte cel mai bine să inducă o senzaţie de stranietate la toate nivelurile şi încă din primele pagini. Totul pare a fi de pe altă lume – o lume văzută parcă prin lentila distorsionantă a unui iluzionist –, cu alte reguli şi chiar cu alte legi fizice. În acest roman, nu se poate delimita lumea reală de cea ficţională, căci aşa-zisa realitate nici măcar nu mai are reprezentanţi, aşa cum se întâmplă totuşi în alte cărţi ale sale. În Cronica păsării-arc, toate personajele par a fi absorbite într-o dimensiune în care nimic nu este ceea ce pare şi din care o întoarcere nu este posibilă, căci nu există acel altundeva al „normalităţii”. Totul este supus imprevizibilului, iar personajele trebuie să se adapteze rapid evenimentelor ce le dau peste cap existenţa. Abia în IQ84, cel mai recent roman al său, Murakami va mai explora atât de îndrăzneţ şi de complex un tip de fantastic ce nu este nici realism magic, nici SF tehnicist, ci o scriitură în care oniricul şi fabulosul se întreţes pe un fundal al contemporaneităţii, ce pare că poate îngloba atât rutina, banalul, cât şi extraordinarul. Citeşte tot articolul

The ennui of Henri

I am haunted. I am Henri, ne povestește personajul principal din filmulețele de mai jos, un existențialist bântuit de lipsa de sens a lumii în care trăiește. Citeşte tot articolul