Interviuri

Sofi Oksanen: „Pentru mine a fost dintotdeauna clar că nu mă voi căsători cu un scriitor”

Sofi Oksanen, romancieră şi dramaturgă, este probabil cea mai cunoscută scriitoare finlandeză contemporană. Romanul Purificare (Polirom, 2011, traducere de Adela Victoria Korshin), apărut în 2008 şi tradus în 43 de limbi, a câştigat numeroase premii, printre care: Prix Femina Etranger (2010), The European Book Prize (2010), Le Prix du Roman FNAC (2010). (Recenzia, aici). A mai semnat romanele Vacile lui Stalin (debutul său, 2003; Polirom 2012, traducere de Sigrid Crăsnean) şi Baby Jane (2005). Ultima carte publicată de Oksanen se numeşte Ziua în care au dispărut porumbeii şi a apărut şi la Polirom în 2013, în traducerea lui Sigrid Crăsnean.

For the English version of the interview, please click here.

Citeşte tot articolul


Interviu cu Dora Pavel: ”Pe măsură ce scrii roman după roman, îţi urmezi drumul tot mai sigur, dar şi mai singur”

Cu puțin timp în urmă, scriam impresiile personale la adresa romanului Do Not Cross, semnat de Dora Pavel și apărut recent la editura Polirom. Am stat de vorbă apoi, prin e-mail, cu scriitoarea clujeană. Am descoperit nu numai o romancieră matură, cu un stil pe care îl stăpânește desăvârșit, ci și un om deosebit, cu un spirit ce debordează de tinerețe. Și mi-am dorit să o cunoașteți și voi la fel, astfel încât i-am adresat întrebări nu numai despre ultima sa carte, ci și despre profesia de scriitor și biografia care a condus spre aceasta, despre trecerea de la poetă la romancieră, despre cititorul ei ideal, despre literatura română de astăzi, despre lecturile ei, despre viața de după literatură și multe, multe altele. Să vă inspire! Citeşte tot articolul

„Dacă părinții mei n-ar fi fugit de comunism, cu siguranță n-aș fi fost astăzi scriitor“. Interviu cu Michael STAVARIČ

Michael Stavarič, invitat la evenimentul „Trei ţări, aceeaşi limbă”, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest, a emigrat împreună cu familia din Cehia în Austria, de când avea şapte ani, şi a ajuns să fie considerat unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori austrieci (printre cele mai cunoscute romane ale sale, se numără Stillborn şi Magma). Am stat de vorbă cu el despre condiţia scriitorului emigrat, despre comunism şi abordarea trecutului, despre libertate şi ironie. Citeşte tot articolul

Nora Iuga: “Sufletul nu cred că poate spune ce simte decît lăsîndu-și urma mîinii pe hîrtie”

Cu Nora Iuga nu am avut până acum șansa să mă întâlnesc față în față. În schimb, i-am auzit vocea. O voce expresivă, caldă, de care te îndrăgostești instant. Am sunat-o cu rugămintea de a-mi acorda un interviu pornind de la cea mai recentă cartea a sa, “Cîinele ud e o salcie”. “Sigur că da”, a răspuns fără ezitare scriitoarea în vârstă astăzi de 82 de ani. Iar în acel moment a început cel mai interesant interviu pe care l-am luat vreodată cuiva, cu întrebări dictate la telefon și răspunsuri scrise inițial de mână și bătute la mașină iar apoi trimise prin poștă. Să desfaci un plic pe care e scris numele “ultimei suprarealiste europene”, așa cum o mai numește critica literară din Germania pe Nora Iuga, e copleșitor.

Citeşte tot articolul


Interviu cu Marius Chivu: ”Regret enorm că n-am apucat să-i iau interviu lui Mircea Horia Simionescu”

Recent, vă povesteam despre cât de mult mi-a plăcut cartea coordonată de Marius Chivu, ”Ce-a vrut să spună autorul”, și de ce. Iată că am revenit mai curând decât vă așteptați, tocmai pentru că am avut ocazia să-l iau la întrebări pe Marius Chivu despre cel mai recent volum publicat - cum s-a născut ideea cărții, ce aduce aceasta în plus, ce crede el despre interviuri -, dar și despre lumea criticilor în cultura română, despre cum e să fii tu însuți critic și să se scrie cronici despre cărțile tale, despre regrete, pasiunea pentru literatură și multe altele. Spre sfârșit, ne-am jucat puțin - m-am gândit că unele întrebări din ”Ce-a vrut să spună autorul” sunt atât de faine, încât ar merita să ne răspundă la ele și Marius Chivu, de cealaltă parte a baricadei. Intervievatorul își va răspunde, astfel, la propriile întrebări. Citeşte tot articolul

„Am ales să trăiesc în Statele Unite pentru că îmi place să fiu liber într-o lume stabilă”. Interviu cu scriitorul Bogdan Suceavă

Bogdan Suceavă (n. 1969) este prozator şi matematician, autor al romanelor Venea din timpul diez (Polirom, 2004, 2010), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007), Vincent nemuritorul (Curtea Veche, 2008) şi Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010). Recent, a publicat un volum de memorialistică, Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013) – ocazie cu care am stat de vorbă despre parcursul său formativ, despre literatură şi matematică, despre „biblioteca sa ideală”, ca şi despre mizele textelor sale literare.   Citeşte tot articolul

„Îmi pare bine că am cunoscut şi România socialistă, pentru că mă ajută să înţeleg mai bine România de astăzi”. Interviu cu Jan Willem Bos

Prezent în ţară pentru lansarea cărţii sale Suspect. Dosarul meu de la Securitate, apărută la Editura Trei, Jan Willem Bos – traducător în olandeză a aproximativ 25 de cărţi din română şi autorul antologiei de proză română modernă Moderne Roemeense Verhalen (Editura Atlas) – a vorbit despre experienţele sale din România comunistă (în anii ’70, ca student, şi în anii ’80, ca lector la catedra de olandeză a Universităţii Bucureşti), despre frica şi paranoia instaurate de Securitate, dar şi despre reminiscenţe ale epocii comuniste în prezent. Povestea urmăririi sale de către Securitate nu a devenit dramatică, în primul rînd datorită faptului că era străin şi apoi, datorită prieteniei sale cu Doru, cel care oferea notele informative către Securitate. O cronică a cărţii puteţi citi aici.   Citeşte tot articolul

Liliana Corobca: ”Eu sunt tipul de scriitor vulcanic” – interviu

Cu câteva zile în urmă, scriam despre cartea Lilianei Corobca, ”Kinderland”, și vă promiteam un interviu cu aceasta. Precum vă spuneam în materialul trecut, Liliana Corobca este o scriitoare din Republica Moldova, care, în prezent, locuiește în București. A debutat cu  ”Negrissimo” în 2003 (Editura Arc, Chișinău), publicând apoi ”Un an în paradis” în 2005 (Editura Cartea Românească, București). ”Kinderland” a fost lansat la Bookfest pe 2 iunie și este un roman ce merită toată atenția care i s-a acordat în ultimele săptămâni. Citeşte tot articolul

„Conta mai mult «ce» erai decât «cine» erai”. Interviu cu Saša Stanišić

În cadrul programului-eveniment al ediţiei din 2013 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, „Trei ţări, aceeaşi limbă”, unul dintre invitaţii de onoare a fost Saša Stanišić, scriitor cunoscut romanul său Cum repară soldatul gramofonul (Polirom, 2007) - cronică aici, o relatare emoţionantă şi umană a războiului din fosta Iugoslavie. Saša Stanišić a emigrat în 1992 din Visegrád (acum în Bosnia), cu părinţii, şi s-a stabilit în Germania. Şi-a asimilat atât de bine limba de adopţie, încât romanul său a fost nominalizat la prestigiosul Deutscher Buchpreis, pe 2006. Am stat de vorbă cu Saša despre experienţa războiului şi despre influenţa acestuia în formarea sa ca scriitor. For the English version of the interview, please click here. Citeşte tot articolul

Interviu cu Christian Haller – ”Eu am venit cu o imagine specială despre România; când românii se uită însă spre trecut, privesc întotdeauna prin ochelarii erei Ceaușescu”

Christian Haller, unul dintre scriitorii elvețieni invitați la Salonul Internațional de Carte Bookfest de anul acesta, are două cărți traduse în limba română: ”Muzica înghițită” (2004) și ”Vremurile mai bune” (2008), ambele la Editura Polirom. De București îl leagă amintirile mamei sale, care a trăit o perioadă din copilăria ei aici. A transmis, înaintea de revenirea în România, unul dintre cele mai frumoase mesaje, spunând că literatura română i-a influențat scriitura. La cei 70 de ani, este un scriitor fantastic și un foarte bun orator. Pe o ploaie torențială, ne-am întâlnit în zilele Bookfest-ului pentru a discuta despre romanele sale, despre sursele lui de inspirație, despre București, despre mediile literare, despre actul de a scrie, despre traduceri. Citeşte tot articolul

Adina Dabija: ”Menirea unui scriitor este să se conecteze la sunetul fundamental al lumii și să încerce să-l traducă în cuvinte” – interviu

Cu Adina Dabija m-am întâlnit la Romexpo, înainte de lansarea primului ei roman, ”Șaman”. Am stat de vorbă după aceea, printre vizitatori, pe fundalul furtunii puternice care se iscase. Aflată la cea de-a treia carte (după două volume de poezii, ”poezia păpușa” din 1997 și ”Stare nediferențiată” din 2006 în România și altele în America), Adina practică medicina orientală în New York, acolo unde locuiește în prezent. Pentru mine, a fost o surpriză de mari proporții romanul ei de debut în proză, extrem de proaspăt, scris cu o forță foarte mare. De aceea, abia așteptam să o cunosc; am purtat conversații despre literatură, despre proza, poezia și teatrul ei, despre medicina orientală, despre ritualuri de scris, obiceiuri de lectură și multe altele. Cu un ton blând și o prezență discretă, Adina Dabija mi-a mărturisit, la sfârșitul interviului, că îi este teamă că vă va fi greu să citiți un material mai lung, precum acesta. Eu mizez însă că veți empatiza pe parcursul lecturii cu tânăra scriitoare și nu o veți abandona. Citeşte tot articolul

Răzvan Țupa: “Pentru cineva care vrea să se apuce de scris, necesităţi nu sunt decât scrisul şi cititul”.

„Dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare“, așa sună un vers din „Fetiș” (2001), volumul de debut al poetului Răzvan Țupa – care a mai scos de atunci alte două cărți de poezie: “corpuri româneşti” și “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” –. Aproape „până la sufocare” ne-a vorbit și nouă Răzvan (poetic.ro) despre scriere creativă, un mod de lucru foarte familiar lui, despre atelierele de creative writing la care a participat și despre ce-ți poate oferi concret o astfel de experiență. Citeşte tot articolul


Luzinterruptus, interviu

Luzinterruptuz este un grup de artiști urbani spanioli care a intrat în atenția publicului român cu ocazia evenimentului stradal organizat de ziarul Ring și Editura Litera, Noaptea cărților deschise sau Vino să iei o carte gratis, eveniment bazat pe o idee originală de Luzinterruptus, pentru care nu au primit însă credit auctorial din partea organizatorilor. Pentru cei care au deschis mai târziu televizoarele, am vorbit despre acest eveniment deja în două rânduri, aici și aici. Motivați de faptul că Luzinterruptus au aflat acest lucru din cele două articole Bookaholic, care linkau spre postările lor de pe blog, i-am rugat să ne acorde un mic interviu prin care să îi ajutăm să își spună punctul de vedere. Citeşte tot articolul

Anuradha Roy: „India este o ţară la fel de materialistă ca oricare alta“

Anuradha Roy este o scriitoare din Nordul Indiei şi pînă acum a scris eseuri şi două romane, Un Atlas al dorinţelor zadarnice şi Valurile pămîntului, traduse de Irina Bojin la Editura Humanitas Fiction.  Cărţile ei problematizează lumea în care protagonişti mai degrabă marginali încearcă să-şi găsească rostul sau caută, cel puţin, o formă acceptabilă de împăcare cu ei şi cu ce e în jurul lor. Citeşte tot articolul