Literatură străină

Descoperiți literatura străină!

Sunt atâtea cărți de literatură străină care merită descoperite! Din atâtea apariții, nu știi uneori ce să alegi, cum să faci selecția și cum să citești cele mai bune cărți scrise de autori străini contemporani sau clasici. Prin recomandările noastre, sperăm să vă facem mai ușoară alegerea și mai plăcută lectura.

Cronici de carte

Citim cărți scrise de autori străini, facem recomandări, vă spunem ce ne-a plăcut, ce nu și ce merită să lecturați. Citim cărți clasice sau contemporane de literatura străină, descoperim noi scriitori străini și luăm pulsul lumii literare de peste tot.

Autori străini

Sunt autori străini mari cărora le citim și recitim cărțile (cui nu-i place Julian Barnes, Haruki Murakami, Orhan Pamuk, Salman Rushdie și atâția alții?), ne întoarcem uneori la clasici, alteori găsim scriitori străini noi, abia traduși sau pe care îi citim în altă limbă. Ne interesează și viețile lor, obiceiurile de scris, sfaturile pe care le dau cititorilor sau altor autori, povești și întâmplări relevante. Găsiți aici și interviuri cu scriitori străini care ne-au vizitat sau cu care am discutat pe e-mail.

Noutăți și traduceri de carte străină

Suntem la curent cu ce se traduce la noi din literatura străină, cu noutățile editoriale, uneori comparăm traducerea cu originalul și alteori ne gândim ce-am mai vrea să vedem tradus pe rafturile noastre din cărțile străine nou apărute.

Ce e nou în lumea cărții din România: Rusia la Gaudeamus 2014, Cărtărescu în Austria, Ana Blandiana la ArCuB și multe altele

Toamna aceasta devine din ce în ce mai plină de evenimente, vești și noutăți editoriale faine. Dintre acestea, amintesc de turneul de promovare al lui Mircea Cărtărescu în Austria, de participările unor scriitori români cunoscuți și foarte cunoscuți - Vasile Ernu, Bujor Nedelcovici, Lucian Boia, Krista Szöcs, Florin Irimia, Cristian Teodorescu - la diferite festivaluri sau seri literare din diferite colțuri ale Europei, de revenirea Trialogurilor de la ArCuB - ediția a doua a toamnei, cu Ana Blandiana cap de afiș -, Rusia, țara invitată la ediția din noiembrie 2014 a Gaudeamus - cu un program extrem de interesant -, noi volume semnate de Gabriel Liiceanu, Orhan Pamuk, Florin Bican, Marc Levy, ș.a.m.d. Nu-mi rămâne decât să vă urez lectură plăcută, ca de obicei, căci aveți ce citi! Citeşte tot articolul

interviu cu Jean Mattern

Jean Mattern: „Cred că rolul nostru în literatură, ca scriitori, este să ne ocupăm cu ceea ce nu putem uita” (interviu)

Jean Mattern este scriitor și editor francez - coordonează, la prestigioasa editură Gallimard, colecţia de literatură străină „Du Monde Entier” şi colecţia „Arcades”. La noi, Editura Polirom a publicat două dintre cărțile sale: Băile Kiraly (2009, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Silviu Lupescu, cuvânt înainte de Gabriela Adameșteanu) și Lapte și miere (2011, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Anca Băicoianu). Acesta a fost de mai multe ori în România, atât pentru a-și lansa volumele, cât și pentru a participa la diferite întâlniri - de exemplu, în 2011, Jean Mattern a fost invitat la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), iar în 2013 la prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), la ambele în calitate de scriitor, și nu editor. Citeşte tot articolul

„Glasul mării”, de Manuel Vicent și eroii de-altădată

Mais où sont les hommes d'antan? Unde ne sunt eroii de-altădată? Cei care plecau să înfrunte bătălii și monștrii și zei capricioși și tărâmuri necunoscute? Cei pe care îi așteptau cuminți acasă soțiile, iubitele, mamele, amantele, Penelope tricotând și deșirând șirul lung al zilelor și nopților petrecute în singurătate?... Acolo unde au fost, probabil, întotdeauna: în mituri și povești. Și, până la urmă, cât de mult ne mai dorim lângă noi eroi gata mereu să plece în aventuri, să se bată, să cucerească, să adune trofee și povești? Un fel de odisee modernă, Glasul mării, romanul spaniolului Manuel Vicent, urmărește nu atât aventurile pe mare ale unui nou Ulise, cât mai degrabă un fel de excurs în propriile abisuri interioare. Cu o scriitură ce aduce aminte puțin de García Márquez, amestecând mitologia elină cu frânturi de realism magic, totul proiectat pe fundalul unui orășel de provincie mediteranean, romanul reușește să fie surprinzător de la început până la sfârșit. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: panel Bookaholic la Colocviul Internațional de la Litere și multe, multe altele

Bine v-am regăsit, cu un material proaspăt în rubrica „Ce e nou în lumea cărții din România”. Am avut o mică pauză - fiind la FILTM 3 :) -, dar ne-am întors cu vești bune. Astfel, avem o deosebită plăcere să vă invităm la un panel organizat de Bookaholic, cu specialiști din industriile cărții, în cadrul minunatului Colocviu Internațional cu tema „Cartea-obiect. Istorie culturală, strategii de marketing și tehnologii multimediale”, colocviu pus la cale de Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Apoi, vă dăm de știre în legătură cu nominalizările la Premiul PEN România pe anul acesta, despre lectura scriitoarei Andra Rotaru de la New York, Poets House, respectiv despre cea a Sînzianei Popescu, de la Stockholm, vă îndemnăm să vă înscrieți la Atelierul „Incubatorul de condeie” (vă spunem cum să faceți asta :) ) și vă informăm cu privire la dramatizarea, în limbile maghiară și română, a romanului „Vizuina”, de Norman Manea.  Citeşte tot articolul

Sahar Delijani (interviu) – despre Iran, revoluție, Islam, familie și ficționalizarea propriei vieți

În cartea ei de debut, Copiii arborelui de jacaranda, Sahar Delijani pornește de la propria sa poveste: născută în 1983, în închisoarea Evin din Teheran când, după Revoluția din '79, devenită Islamică, părinții ei activiști fuseseră arestați. E o mărturie emoționantă despre o țară complicată, fascinantă și contrastantă, unde marile și micile libertăți se câștigă cu greu. Recunosc, e un subiect care mă pasionează și m-am bucurat foarte mult că am putut să o întâlnesc pe Sahar Delijani la Iași, la Festivalul de Literatură, și să stau de vorbă cu ea despre carte, despre Iranul real, uneori paradoxal, despre tineri și despre provocările vieții de acolo, despre tranziția de la experiența personală la literatură, despre religie și influența ei în societate și despre schimbările din Iran. For the English version, please click here Citeşte tot articolul

În intimitatea unui festival-bijuterie: Cum a fost la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM 2014)

Orice ați face acum, când ați dat click pe articolul acesta, vă rog să vă așezați confortabil, să vă turnați niște cafea sau ceai în cană și să vă lăsați purtați de rândurile mele într-o poveste lungă, cu tâlc, despre Timișoara și festivalul ei de literatură. Vă promit că nu veți regreta niciun minut petrecut pe această pagină și, sper eu, veți pleca de aici având senzația că ați parcurs o călătorie literară cel puțin interesantă, cu autori, scrieri și organizatori de prima mână.  Citeşte tot articolul

Simona Kessler – interviu: “Bucuria mea este de-a descoperi cărți bune pe care să le prezint editorilor”

Numită, mai în glumă, mai în serios, "Regina Copyright-ului din România", Simona Kessler este fondatoarea primei agenții literare de la noi, Simona Kessler International Copyright Agency Ltd, care reprezintă în România un număr impresionant de edituri și agenții literare din străinătate (și, prin acestea, un număr uriaș de autori). Simona Kessler este o explozie de energie - iubește cărțile și iubește să vorbească despre ea. Îți dă impresia că poate răspunde la orice întrebare legată de cărți și scriitori (nu doar de la noi), că poate povesti la nesfârșit întâmplări faine cu autori sau editori și, mai ales, că știe foarte bine mecanismele delicate și complicate ale lumii editoriale. La FILIT, Simona Kessler era "prinsă" între autorii străini pe care-i reprezenta, între David Lodge, despre care spunea cu drag că e un om minunat, Romain Puertolas, simpaticul scriitor francez și pe spumoasa Monika Peetz. Am stat de vorbă cu Simona Kessler despre cum, la puțin timp după Revoluție,  atunci redactor la Meridiane, a reușit să deschidă o agenție, cum vede piața editorială de atunci și de acum, ce s-a schimbat, cum sunt traduse și promovate cărțile, ce înseamnă comercial, cum poate funcționa un business literar dar și despre autorii preferați sau întâlnirile esențiale cu scriitori. Citeşte tot articolul

De la hedonism la experimentarea suferinţei – “De profundis” de Oscar Wilde

Aristocrat excentric şi strălucit promotor al estetismului („the aestheticism”) – a cărui capodoperă, Portretul lui Dorian Gray (1891), a învins timpul – Oscar Wilde (1854-1900) a avut un destin care l-a învăţat, într-un mod necruţător (şi destul de devreme), care e reversul exceselor şi al excentricităţii iresponsabile: sancţiunea socială (a societăţii victoriene!), dezonoarea şi falimentul, închisoarea. Citeşte tot articolul

Interviu cu James MEEK: “Sunt o mulţime de oameni care se ghidează doar după cea de-a unsprezecea poruncă: «Nu te lăsa prins»”

Scriitor şi jurnalist britanic, James Meek (născut în 1962, în Londra) a fost corespondent pentru The Guardian, scriind din zone de război precum Afganistan sau Irak. Din 2006, s-a dedicat total scrisului, iar cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii, precum Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize pentru The People's Act of Love, 2005, de asemenea nominalizat la Booker Prize. For the english version of the interview, please click here James Meek a fost invitat în Romania, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (1-5 octombrie 2014), unde a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Invaziile inimii (tradusă în română la Humanitas Fiction, de Carmen Toader). Este o saga modernă, urmărind povestea unui frate şi a unei surori, Ritchie – un fost rock star, şi Bec – cercetătoare care încearcă să descopere un vaccin împotriva malariei –, aparent foarte diferiţi, dar amândoi luptându-se să supravieţuiască într-o lume în care nu se mai poate distinge clar binele de rău. Am stat de vorbă cu James Meek despre limitele dintre adevăr şi trădare, despre ce poate fi considerat moral şi imoral în prezent, despre libertate şi iluzie, dar şi despre diferitele sale stiluri de scris, de la realism magic la o literatură circumscrisă posibilului. Citeşte tot articolul

Jumătate de viață, de V.S. Naipaul

Coperta a patra ne ademenește: "Jumătate de viaţă de V.S. Naipaul spune povestea captivantă a lui Willie Chandran..." și ne simțim obligați să subliniem că această apreciere este o gogoașă sfruntată. Povestea jumătății de viață a lui Willie (William Somerset) Chandran este exact opusul captivantului, și dacă am putea înțelege ironia autorului și nevoia lui de a-și îndrepta atenția și scrisul către un personaj cu totul neinteresant, brodând 250 de pagini despre jumătatea lui de viață neinteresantă, ne așteptăm în schimb ca prezentarea de pe coperta a patra să fie sinceră și să ne spună așa: Willie Chandran este un personaj anost, cu o viață banală și o personalitate leșioasă. Nu surprinzător, moștenește aceste comori de la tatăl său, cu a cărui poveste (suficient de lungă cât să uiți că de fapt cartea e despre Willie) începe romanul lui Naipaul. Citeşte tot articolul

„Studii în teren despre sexul ucrainean”, de Oksana Zabușko

„(...) ca toate feministele, ea era sigură că men are full of shit, dacă li se dă mână liberă, încep războaie, lagăre de concentrare, foamete, declin economic, se întrerupe apa caldă și curentul electric, se reduc sumele alocate universităților și atunci doctoratul trebuie să se prelungească” (p. 158).

Oksana Zabușko (sau Zabuzhko) este una dintre cele mai cunoscute și apreciate scriitoare contemporane din Ucraina. Aceasta s-a născut în 1960, a studiat filosofie la Universitatea „Şevcenko“ din Kiev și a obţinut un doctorat în filosofia artei. A debutat la vârsta de 12 ani, cu un volum de poezie - carte care i-a fost publicată mult mai târziu pentru că părinții ei deveniseră indezirabili în timpul prigoanelor din Uniunea Sovietică din anii ’70. A scris poezie, proză, eseuri, critică, în total peste douăzeci de volume. În anii ’90 a ţinut cursuri în SUA ca lector Fulbright la Universităţile Penn State, Harvard şi Pittsburgh. Citeşte tot articolul

O singurătate prea zgomotoasă, de Bohumil Hrabal – o bijuterie de carte pe care vrei s-o citești acum

Dacă nu ești cititor ocazional, care pune mâna pe o carte doar atunci când serialul preferat a intrat în pauza dintre sezoane sau când iubita amenință cu despărțirea dacă nu citești cartea asta (ceea ce e absolut ok, nu judec), ci, dimpotrivă, citești în orice circumstanțe, oriunde te afli, oricând, căutând constant să-ți potolești setea de lectură sau să-ți hrănești cât mai des posibil dependența de cărți, atunci volumul acesta, O singurătate prea zgomotoasă, este pentru tine. Este bijuteria de carte pe care vrei s-o citești acum. Cartea pentru care îți amâni ședința, sari peste prânz, faci noapte albă, suni la serviciu și spui că ai răcit, febră mare, dom'le, nu pot veni astăzi.  Citeşte tot articolul

Educație siberiană, de Nicolai Lilin – cartea și filmul

'Orice autobiografie este o poveste și orice scriere este o autobiografie', spunea JM Coetzee, definind un soi aparte de ficțiune autobiografică, autre-biografia, parte memorii, parte literatură. Cu acest lucru pus de la bun început pe masă vom putea să evităm capcanele cărții de istorie și să luăm Educație siberiană de Nicolai Lilin așa cum este. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: programul FILTM, scriitori români la Frankfurt, „Aici Nora Iuga” premiat, multe apariții editoriale și altele

Fie că este vorba despre cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara - care va începe pe 22 octombrie și se va încheia pe 24 octombrie - și scriitorii de renume invitați, fie că este vorba despre participarea scriitorilor români sau a expoziției „Cele mai frumoase cărți” la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, despre ecranizarea romanului lui Cezar-Paul Bădescu, Luminița, mon amour, despre premiul câștigat de filmul „Aici Nora Iuga” la competiția principală Docuart Fest sau despre cele mai faine noutăți editoriale (în număr foarte mare!), veștile din lumea cărții din România par să fie excelente. Despre noul „ministru” interimar al Culturii nici nu vrem să aducem vorba, sperăm să se schimbe lucrurile rapid.  Citeşte tot articolul

Veranda cu frangipani, Mia Couto

In ciuda aparențelor numelui, Mia Couto este nu o scriitoare, ci un scriitor mozambican, de origine portugheză, născut însă și crescut în Mozambic, țară pe care a îmbrățișat-o cu totul, cu realitățile sale de secol 20, cu războaiele civile și de independență, dar și cu mitologia și animismul secular. Citeşte tot articolul