Sinteze

Cum a fost în prima zi a celei de-a doua ediții FILIT

O călătorie de șapte ore cu trenul, într-un vagon plin de scriitori, critici literari, jurnaliști culturali. Oboseală adunată, dar bucurie că a venit în sfârșit perioada de mers la Iași, la cel mai mare festival de literatură de la noi: FILIT. Prima zi este întotdeauna plină, puțin derutantă, cu pauze dese de socializare, de (re)întâlniri și schimb de informații. Cum anul acesta „transmitem” de la FILIT la patru mâini, misiunea de a alege evenimentele la care mergem este în continuare dificilă, dar ceva mai blândă (pentru că ne și povestim între noi cum a fost la X sau Y).  Citeşte tot articolul

Prima seară FILIT: Întâlnirea cu David Lodge

Cu mic, cu mare, agitați, entuziaști, obosiți după alergătura de peste zi, dar nerăbdători să ne întâlnim cu David Lodge, ne-am adunat aseară, 1 octombrie, în fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași cu peste cincisprezece minute înainte de începerea evenimentului. Țigări, cafea, așteptări; scriitori români și străini pretutindeni în jurul nostru, traducători, editori, manageri culturali, jurnaliști, autorități ieșene sau bucureștene, toată lumea, pe scurt, aștepta să-și ocupe locurile în sală și să se bucure de prezența unuia dintre cei mai importanți scriitori din lume, aflat pentru prima dată în România. Citeşte tot articolul

6 cărți de poezie românească pentru începutul toamnei

Am un raft de bibliotecă de cărți de citit pe care îl împart, de cele mai multe ori, anost: romane din literatura română, romane din literatura străină, cărți de poezie, cărți de proză scurtă. Alteori, le îmbin și fac doar două grupe: cărți de citit urgent și cărți de citit când e vreme. Habar n-am de ce fac așa. Ar putea la fel de bine să stea toate în același teanc, însă eu trebuie să le știu organizate cumva. Citeşte tot articolul

10 cărți erotice sau despre formele sexului în literatură

Dezbaterea despre ce înseamnă o scenă de sex bună, despre ce vorbim când spunem cărți erotice, despre formele sexualității în literatură, despre limbaj sau despre ce diferențiază un text erotic bun de unul ridicol poate dura la nesfârșit. De fapt, sexul e doar un pretext într-o carte, un moment, iar o scenă de sex bună poate spune foarte multe despre personaje, despre relația dintre ele, e un conflict și ceea ce contează nu e actul în sine, mecanica lui, ci dinamica poveștii din jurul său. Miza nu este sexul în sine (pentru asta sunt filmele porno), ci ceea ce oglindește el. Mai mult decât ce descrie direct, e vorba de ce exprimă indirect. Iar asta face diferența între 50 shades și cele câteva cărți selectate mai jos. Ar mai fi foarte multe, dar să începem de aici. Citeşte tot articolul

10 autori români contemporani de proză scurtă pe care trebuie să-i citești

Se spune că proza scurtă este un fel de Cenușăreasă a literaturii: publicată mai rar (și nu pentru că n-ar fi scriitori de proză scurtă, dimpotrivă!), vândută mai puțin, necunoscută cititorilor sau puțin gustată în comparație cu romanul sau chiar poezia. Am generalizat, bineînțeles. Cu toate acestea, îmi place să cred (și am mai spus-o) că lucrurile se vor schimba în bine pentru proza scurtă.  Citeşte tot articolul

„Poezia visului”, „Prestăm servicii artistice” și „Așteptându-l pe Godot” – trei spectacole la Undercloud 2014

Chiar la începutul lunii, pe 1 septembrie, a debutat cea de-a șaptea ediție a Festivalului de Teatru Independent (de orice) Undercloud, la Muzeul Țăranului Român, așa cum ne-a obișnuit. Acesta se va încheia săptămâna aceasta, pe 11 septembrie. Ediția prezentă este un adevărat tur de forță teatral, întrucât în fiecare zi de festival sunt trei reprezentații, fie că sunt în concurs (pentru cele mai bune producții independente ale anului), fie în afara concursului - spectacole românești consacrate și spectacole internaționale care au confirmat în afară (o noutate absolută a Undercloud 2014 - piese din Marea Britanie, Franța și Ungaria). Sper că ați ajuns să vedeți măcar o parte dintre ele, mai ales că, înaintea debutului „stagiunii” teatrului independent, Silvia vă recomanda câteva piese de teatru pentru bookaholici. Dacă nu, e musai să o faceți, programul e ofertant. Citeşte tot articolul

Zece cărți care ar merita ecranizate

Pentru că sunt în vogă zilele astea tot felul de liste sau topuri de cărți, m-am gândit să dau și eu drumul la o leapșă pe care o am în minte de ceva vreme. Care sunt cărțile pe care ați vrea să le vedeți ecranizate sau de ce nu, pe care v-ați gândit chiar voi să le ecranizați, așa ipotetic vorbind? Și ca să rămânem în registrul posibilului, nu vom ține cont de exemple precedente care au confirmat regula că niciodată filmul nu va bate cartea. Nu generez nicio pledoarie pentru carte în detrimentul filmului sau invers. Citeşte tot articolul

Zece cărți noi de citit la început de toamnă

Gata, ne-am adunat de prin vacanțe? Nu? Ce bine! :) Începe în mod oficial toamna, se face mai răcoare, nimic mai frumos decât să stai într-un hamac, pe o terasă, cu un pahar de vin sau o limonadă și să citești. Ne-am uitat printre ultimele apariții de la editurile românești și ne-am făcut o listă de lecturi cu cărți noi de citit la începutul toamnei dintre cele care ne-au atras mai tare și mai tare atenția. Citeşte tot articolul

recenzie A Most Wanted Man/ Vanatoarea de spioni

A Most Wanted Man/ Vânătoarea de spioni – o ecranizare inteligentă, cu Philip Seymour Hoffman în rol principal

Sfârșit de zi de august, curiozitate, mijloace de transport, căldură, grabă. În cele din urmă, am ajuns la timp la cinematograf, cu câteva minute înainte de a începe filmul în care Philip Seymour Hoffman a jucat ultimul său rol principal, înainte de a muri: A Most Wanted Man/ Vânătoarea de spioni. Filmul a avut la bază volumul „Cel mai vânat om din lume” al lui John le Carré, publicat în 2008 și tradus la noi la Editura Rao în 2010, de Gabriel Stoian.  Citeşte tot articolul

Lectura de Joi, cu Nora Iuga, t.s. khasis și Diana Bădica, la Grădina de citit

Lectura de Joi, un program cultural inițat de agenția culturală AdLittera, despre care vă spuneam câteva lucruri, pe scurt, într-un material cu noutăți din lumea cărții din România, a avut cea de-a doua ediție joi, 21 august, la „Grădina de citit” de la Biblioteca Metropolitană din București. Cum am văzut lista de invitați, mi-am zis că e o întâlnire pe care nu trebuie să o ratez. Așa că joi, cu o întârziere de câteva minute, am pășit în frumoasa grădină a Bibliotecii Metropolitane.  Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: premii, muzee și festivaluri literare, lectura de joi & cărți

La mijlocul lui august, strângem informații proaspete în legătură cu ce e nou în lumea cărții din România și vi le redăm, pe scurt, în materialul de față. N-au fost publicate foarte multe cărți săptămâna aceasta, dar tot ne-au făcut cu ochiul trei dintre acestea: Lev Tolstoi. Fuga din rai, de Pavel Basinski, Neînțelegerea, de Irene Nemirovsky și Umbra marionetelor, de Orson Scott Card. Pe lângă volumele abia ieșite de la tipar, avem parte și de vești frumoase: s-a redeschis pentru public Muzeul „G. Topîrceanu”; Dan Shafran, traducător și director ICR Stockholm, este laureat al Premiului „Marin Sorescu”; lui Emil Cioran i se va dedica un monument în București; a avut loc prima ediție a programului cultural „Lectura de joi” (îi va urma încă cinci ediții); înscrierile pentru Premiul literar „Augustin Frățilă”, care desemnează cel mai bun roman al anului 2013, au început, iar USR va organiza prima ediție a Festivalului Național de Literatură la Cluj. La sfârșit, o recomandare suplimentară și faină de lectură. Citeşte tot articolul

Zece texte despre depresie și Robin Williams

Mi se pare incredibil și emoționant câte texte despre depresie au apărut zilele acestea, după sinuciderea lui Robin Williams. Atâția oameni au ales să vorbească deschis, să-și împărtășească cele mai intime trăiri, într-o încercare de a explica, de a-i ajuta pe alții și de a se ajuta pe ei înșiși. Și, la câte reacții ciudate, chiar cinice, am văzut zilele acestea, de exemplu că Robin Williams a fost egoist că s-a sinucis, că de ce a făcut gestul ăsta când sunt oameni cu probleme mai mari, că el avea "totul" să fie fericit și părea atât de vesel sau că ești nebun dacă te sinucizi, cred că momentul să înțelegem profund ce se întâmplă, cum funcționează depresia și unde poate duce. Citeşte tot articolul

The Scarecrows' Wedding

Ce rol pot avea detaliile creepy în poveștile pentru copii?

O carte pentru copii publicată luna trecută - "The Scarecrows' Wedding", scrisă de Julia Donaldson, o respectată autoare de literatură pentru copii – a fost, se pare, criticată de foarte mulți adulți pentru simplul fapt că face referire la fumat. O sperietoare de ciori-bărbat își aprinde, la un moment dat, un trabuc dând foc astfel unei sperietori de ciori-femeie pe care tocmai o curtase – cam asta ar fi treaba cu fumatul din cartea cu pricina. Cauză și efect foarte clare, spune criticul literar Philip Womack într-un material din "The Independent" - “fumatul îți dăunează ție și celor din jur” –, care susține că “literatura pentru copii nu ar trebui să filtreze obiceiurile proaste”. Motivul? Cei mici sunt capabili să facă ei înșiși acest lucru. Citeşte tot articolul

„Stârpiți răul de la rădăcină, împușcați copiii” și „17”, de Kenzaburō Ōe

De curând, vă spuneam că scriitorul japonez Kenzaburō Ōe, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1994, a intrat în portofoliul Editurii Polirom, aceștia publicându-i două titluri dintr-un foc: Stârpiți răul de la rădăcină, împușcați copiii (traducere de Florin Oprina, colecția „Biblioteca Polirom. Esențial”, 200 de pagini) și 17 (traducere de Roman Pașca, colecția „Top 10+”, 104 pagini). Le va urma, curând, J. Ființa sexuală, tot la Polirom.  Citeşte tot articolul