Bună dimineața și bine v-am găsit la Campionatul Mondial al Literelor, desfășurat în această frumoasă clipă imaginară, Citeşte tot articolul
Cautare dupa "Borges"
Noaptea Literaturii Europene 2018 la Lisabona
Anul acesta Noaptea Literaturii Europene (NLE) se va desfășura la Lisabona în data de 9 iunie, între orele 18.00 și 23.30, în nouă spații diferite din zona Bairro Alto. De-a lungul serii, începând cu ora 19.00, vor avea loc sesiuni de lectură din opera a 14 scriitori europeni, în interpretarea unora dintre autori și a 14 personalități portugheze. Sesiunile de lectură, cu intrarea liberă, vor avea o durată de 15 minute și se vor repeta din jumătate în jumătate de oră, pentru a oferi publicului posibilitatea de a vizita toate spaţiile implicate în acest proiect. Noutatea de anul acesta este participarea în cadrul NLE a Companiei Maior care, sub bagheta compozitorului și poetului Miguel Azguime, va prezenta începând cu ora 18.00, la liceul Passos Manuel, un moment artistic de teatru, dans și muzică, plecând de la poemele unor celebri autori portughezi. Citeşte tot articolul
„Etnogeneză şi ţuică”, pentru mai buna înţelegere a istoriei zbuciumate a poporului român, de Vintilă Mihăilescu
• „Vreţi să înţelegeţi istoria zbuciumată, la răscruce de drumuri şi imperii, a neamului nostru? Ei bine, nimic mai simplu: geografia istorică a băuturii noastre naţionale stă mărturie în acest sens. Iată un mic ghid compilat pentru dumneavoastră din scrierile specialiştilor în domeniu.” (Vintilă Mihăilescu)
Etnogeneză şi ţuică, un nou volum sub semnătura celui mai cunoscut antropolog român, Vintilă Mihăilescu, a apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămînă în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro. În curînd şi în ediţie digitală. Citeşte tot articolul
Gala Premiilor revistei Observator cultural, ediția a XII-a
Luni, 16 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul Odeon, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor revistei Observator cultural, în cadrul căreia vor fi acordate premii la șase categorii: „Critică/Istorie şi teorie literară“, „Proză“, „Poezie“, „Eseistică/Publicistică“, „Memorialistică“ și „Debut“.
Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei, precum și Premiul Observator Lyceum pentru proză, decis de un juriu alcătuit din elevi de la cîteva licee de elită din Bucureşti.
În cadrul Galei, va fi acordat şi un Premiu pentru Traducere, laureata acestei ediţii fiind Tudora Şandru Mehedinţi.
Parteneri: Teatrul Odeon, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, Liternet, Suplimentul de Cultură, Șapte Seri, Bookaholic Sponsor: Mușat&Asociații
Nominalizările la Premiile Observator cultural 2018
Critică/istorie literară/ teorie literară
Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare, Humanitas Alexandru Matei, Roland Barthes, mitologii românești, urmate de Fîntîna barthesiană, Art Ion Simuț, Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană Oana Soare, Ceilalți moderni, Antimodernii. Cazul românesc, MNLR Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identităţii naţionale, EUB
Eseistică/publicistică
Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX, Humanitas Viorel Marineasa, Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, CDPL Vintilă Mihăilescu, Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Polirom Victor-Ieronim Stoichiță, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, Humanitas Claudiu Turcuș, Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, Eikon
Debut
Ovidiu Anemțoaicei, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filozofia diferenței sexuale, Tracus Arte Cosmin Ciotloș, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă (critică), Humanitas Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (critică), Eikon Bogdan Răileanu – Tot spaţiul dintre gîndurile mele (proză), Polirom Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (critică), MNLR Mara Wagner, În spatele blocului (proză), Nemira
Memorialistică
Nicolae Breban, Viața mea, Polirom Ioan-Florin Florescu, Jurnal scoțian, Polirom Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, acasă, pe drum. 4 ani teleleu, Humanitas Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească Alexandru Uiuiu, Iustin, Charmides
Poezie
Dan Coman, Insectarul Coman, Charmides Teodor Dună, Kirilă, Tracus Arte Ștefan Manasia, Gustul cireșelor, Charmides Vlad Moldovan, Glitch, Charmides Elena Vlădăreanu, bani. muncă. timp liber, Nemira
Proză
Diana Adamek, Adio, Margot, Univers Florin Chirculescu, Greva păcătoșilor, Nemira Ioana Nicolaie, Pelinul negru, Humanitas Răzvan Petrescu, Mandarina, Curtea Veche Mihai Radu, Extraconjugal, Polirom Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, Cartier
Juriul care va decide premiile în 2018 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.
La fel ca în anii precedenţi, am decis de la bun început să scoatem de pe lista de nominalizări cărţile publicate anul trecut de redactorii şi colaboratorii noştri apropiaţi. Astfel, deşi au obţinut voturi suficiente pentru a intra pe lista nominalizărilor, au ieşit din competiţie volumele Cele mai mici proze de Doina Ioanid, Copilăria lui Kaspar Hauser de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cei frumoşi şi cei buni de Cristian Fulaş (partenerul nostru în organizarea Festivalului „Oraşul şi literatura“) şi cele două volume din ciclul „Parazitul simpatic“, Moarte în Ţinutul secuilor şi Praf în ochi de Caius Dobrescu. De asemenea, întrucît am avut în vedere doar titlurile noi, nu şi ediţiile revăzute, adăugite sau antologiile, nu am inclus în nominalizări volumele Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii de Sanda Cordoş şi Maeştrii unei arte muribunde de Claudiu Komartin.
Au votat pentru nominalizări: Șerban Axinte, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuș, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraș, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Șimonca, Claudiu Turcuș, Mihaela Ursa. Ca şi pînă acum, votanţii care au avut şi cărţi proprii pentru jurizare s-au abţinut de la vot la categoriile respective.
Dezumanizarea prin frică și frumusețea salvată prin literatură – Herta Müller, „Patria mea era un sâmbure de măr. O discuție cu Angelika Klammer”
În cadrul dialogurilor din volumul Patria mea era un sâmbure de măr, subintitulat O discuție cu Angelika Klammer, Herta Müller le oferă din nou cititorilor posibilitatea de a pătrunde în diverse unghere ale vieții și operei sale. Franchețea tulburătoare, intensitatea adesea surdă a interiorității și subtilitatea profunzimii scriiturii străbat necontenit rândurile confesive. Citeşte tot articolul
„Ruta subterană“ de Colson Whitehead, cea mai bună carte americană de ficțiune a anului 2016 , în dezbatere la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 20 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Ruta subterană de Colson Whitehead, bestseller Humanitas Fiction la Gaudeamus 2017, considerat cea mai bună carte americană de ficțiune a anului 2016. Domnul Scott A. Reese, atașatul cultural al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, va lua cuvântul în deschiderea evenimentului, la care sunt de asemenea invitați Radu Paraschivescu, scriitor, Ioan Stanomir, politolog și publicist, și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Actorul István Téglás va citi câteva fragmente din roman. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Citeşte tot articolul
Anchetă: 9 autori despre relația dintre fotografie și scris
Împânzit în egală măsură cu imagini și texte, spațiul exterior în care se derulează existența noastră de zi cu zi are un rol elementar în formarea și modelarea sensibilității umane, dar și în procesul creator. Fiind poate cea mai dinamică și mai promptă componentă a universului nostru perceptiv, întrucât gândim și (re)acționăm în acord cu stimulii pe care îi primim din realitatea imediată, vizualul poate fi considerat un important declanșator de literatură și artă, catalizând imaginația și emoțiile oamenilor. Astfel, toate formele de manifestare ale acestora, fie că vorbim de scris, pictură, sculptură, muzică, dans, performance sau oricare altă expresie artistică, au legătură cu ceea ce vedem și decodificăm prin actul privirii. Citeşte tot articolul
Cele mai vândute cărți la Gaudeamus 2017
În urmă cu 4 zile, pe 26 noiembrie 2017, s-a încheiat cea de-a XXIV-a ediție a celui mai mare târg de carte autohton, Gaudeamus. Ca de obicei, au fost peste 300 de expozanți, peste 800 de evenimente (din nou, cei care ați mai citit ce am mai scris de-a lungul timpului despre târguri de carte, știți că opinia mea e că sunt mult prea multe evenimente pe metrul pătrat, în special lansări de cărți, care se „canibalizează” unele pe altele), peste 125.000 de vizitatori (am avut senzația, totuși, că a fost mai aglomerat de atât anul acesta, mai ales în primele două zile, ceea ce m-a bucurat, desigur). Invitatul de onoare al ediţiei Gaudeamus de anul acesta a fost Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene - o alegere cel puțin stranie, dacă mă întrebați pe mine, dat fiind că „tradiția” e să fie invitată o țară, plus că în program au fost mult prea multe evenimente culinare/financiare/nelegate propriu-zis de domeniul editorial -, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec. Citeşte tot articolul
Nonfiction Polirom la Gaudeamus 2017
Editura Polirom vine și la această nouă ediție a Tîrgului de Carte Gaudeamus cu o ofertă impresionantă de carte de nonficțiune, titluri apărute în colecțiile consacrate ale editurii: „Plural”, „Ego-grafii”, „Biblioteca Medievală”, „Historia”, „Document”, „Collegium”. Citeşte tot articolul
Editura Polirom la Gaudeamus 2017
Anchetă: 31 de scriitori români invitați la FILIT 2017 ne spun ce (re)citesc acum și ce autori vor să întâlnească la Iași
O săptămână și-un pic mai avem de așteptat până la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care anunță o ediție grandioasă (aruncați un ochi pe acest program și veți înțelege pe dată despre ce vorbesc). Eu, una, abia aștept să ajung la Iași, să fug de la un eveniment la altul, ca în fiecare an, să ascult (și întâlnesc) numeroși scriitori (deopotrivă români și străini), să scriu despre festival și să iau interviuri. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Andreea Răsuceanu: „Trăim niște vremuri privilegiate, în care poți găsi aproape orice carte”
Scriitoarea Andreea Răsuceanu a răspuns cu un neașteptat entuziasm invitației mele la rubrica Bibliotecă de scriitor, fapt care m-a bucurat foarte mult. Abia întoarsă din concediu, i-am făcut o vizită în apartamentul luminos și plin de culoare, de care m-am îndrăgostit la prima vedere – în special de o bibliotecă verde poloneză, preferata mea dintre cele cinci corpuri de diferite mărimi, care ocupă două camere din apartament. Citeşte tot articolul
Anchetă: Cinci poeți despre tatuajele lor și legătura pe care o au ele cu scrisul
O formă de artă astăzi, o modalitate de a marca rolul indivizilor într-un trib sau condamnații în vremurile moderne, tatuajul rămâne un semn distinctiv, cu justificări și conotații multiple. Dacă acum câteva mii de ani, când apărea pentru prima dată, avea o funcție strict practică, de-a lungul timpului a căpătat semnificații mai degrabă estetice sau terapeutice. Nu doar un mod de a-ți înfrumuseța corpul, ci și o cartografiere transcrisă pe viu a unor momente existențiale, tatuajele vorbesc despre evenimente, gânduri, obsesii, traume sau mari bucurii pe care cei care și le fac vor să le înscrie, să le fixeze, dar și să le exorcizeze, închizându-le în straturile epidermei. Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în august 2017
Deși suntem în plină vacanță editorială, au apărut luna asta o grămadă de cărți interesante și care merită atenție. De la mult-așteptata traducere a bestsellerului Sapiens, de Yuval Noah Harari, una dintre cele mai vândute cărți de popularizare a științei din ultimii ani, până la o nouă traducere din selecția de anul trecut a Man Booker Prize, Apele Nordului, de Ian McGuire, sau Revoluția lui Emmanuel Macron, noul președinte al Franței și, probabil, cel mai popular om politic al momentului. Citeşte tot articolul
Cea mai așteptată carte a anului 2017 este semnată de Igor Bergler și apare la Editura Litera!
Testamentul lui Abraham, prequel al cărții care a doborât toate recordurile, Biblia pierdută, va fi lansată în luna octombrie a acestui an!
După lungi negocieri, Testamentul lui Abraham, al doilea roman al lui Igor Bergler, autorul celei mai vândute cărți românești din ultimii 20 de ani, Biblia pierdută, cu peste 100.000 de exemplare vândute, va fi publicată de Editura Litera. Citeşte tot articolul