James Doty este un băiețel isteț care trăiește, în anii 70, într-un orășel american obscur din California, Lancaster, în sânul unei familii cu probleme: un tată alcoolic și mai mult absent și o mamă depresivă, cu mai multe tentative de suicid la activ. Sărăcia agravează și mai mult situația acestei familii, dar – cum se întâmplă de multe ori – ea funcționează și ca un motor care pune în mișcare ambiția și dorința de a reuși în viață. În vacanța de vară de dinaintea clasei a VIII-a, James se plimbă cu bicicleta prin oraș și observă pe marginea drumului un magazin de accesorii pentru magie (Iepurele-Cactus, pe numele lui), în care, firește, e nerăbdător să intre, ca orice mare pasionat de trucuri și prestidigitație. Până aici, nimic neobișnuit, veți zice, o poveste banală despre un puști căruia îi plăcea să facă tot felul de scamatorii, ca să mai uite de scandalurile și de atmosfera apăsătoare din casă. Corect, doar că povestea nu se oprește aici. În magazin, micul James o cunoaște pe Ruth, o doamnă care intuiește potențialul încă nedescoperit al băiatului („știu să transform o flamă într-o flacără”) și care îi propune o aventură de o vară: să fie ucenicul ei în cel mai important fel de magie, o magie care-i va schimba viața pentru totdeauna. Puștiul, curios din fire, dar și temător în fața necunoscutului, acceptă provocarea și vreme de șase săptămâni învață de la Ruth niște trucuri (să le zicem, totuși, tehnici!) care-l ajută să-și depășească condiția și, da, să fie eroul visului american. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "adolescenta"
Ovidiu Komlod: „«noapte-lumină» reprezintă o sinucidere a criticului din mine” (interviu)
În 2017, în colecția Plantații a Casei de Editură Max Blecher, apărea volumul noapte-lumină, de Ovidiu Komlod. Despre această carte, Ioan Es. Pop scria: „Nu este întâmplător faptul că, prin mottoul cărții și prin autoportretul pe care și-l face în primul ei poem, Ovidiu Komlod se poziționează și își poziționează viziunile în proximitatea atât de densului și ofertantului univers Blecher, care îi slujește ca linie de start, dar nu-i stânjenește înaintarea spre propriul punct de sosire. În lupta cu limita, sunt folosite diverse strategii de aneantizare, de la aceea a cufundării în somn, la cea a ascuțirii de sine echivalente vizual și sonor cu «filamentele strigătului». Cu o aripă în «irealitatea imediată» și cu alta în cotidianul alimentat de emoțiile unor experiențe mai mult sau mai puțin sublimate, cartea lui Ovidiu Komlod este, dincolo de anumite vecinătăți, una care îi aparține numai autorului ei, «în numele tatălui. fiului. sfântului vid»”. Să aflăm perspectiva autorului despre (i)realitatea proprie:
Lansarea romanului „Alternativă la fuga din Egipt”, de Gabriel Gafița
Editura Nemira lansează marți, 26 iunie, de la ora 18:30, la ceainăria librăriei Cărturești Verona, cel mai nou volum de povestiri al lui Gabriel Gafița, Alternativă la fuga în Egipt, apărut în colecția n’autor, coordonată de Eli Bădică. Citeşte tot articolul
Anca Vieru lansează romanul „Spulberatic” la Timișoara
Vineri, 22 iunie 2018, la ora 18.30, scriitoarea Anca Vieru lansează, la Timișoara, la librăria La Două Bufnițe (Piața Unirii nr. 11), romanul Spulberatic, apărut în colecția Ego.Proză a editurii Polirom. Invitați, alături de autoare, sunt scriitorii Daniela Rațiu și Alexandru Potcoavă. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Bogdan Răileanu: „Tentația de a aduna cărți a fost destul de mică”
A terminat Jurnalismul, lucrează în publicitate și e pasionat de gătit, iar în mai puțin de doi ani, Bogdan Răileanu a publicat un volum de proză scurtă (nominalizat la prima ediție a Premiului Iocan) și un roman. Eu îi citisem o povestire în iocan 1, prin 2016, și am fost curioasă să stau de vorbă cu acest autor care a aterizat subit pe scena literară românească. A urmat, bineînțeles, o invitație la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul
„Spulberatic” de Anca Vieru | Lansare de carte
Editura Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu vă invită miercuri, 13 iunie, de la ora 19.00, la lansarea romanului „Spulberatic” de Anca Vieru, în prezența autoarei. Amfitrion: Florin Iaru. Lansarea va fi urmată de o lectură publică din roman și o sesiune de autografe. Citeşte tot articolul
Lansare de carte: „În numele familiei“, de Sarah Dunant, un incitant roman istoric ce explorează apogeul și declinul familiei Borgia
Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 6 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38), la lansarea bestsellerului internațional În numele familiei de Sarah Dunant, un roman istoric incitant despre apogeul și declinul familiei Borgia. Cartea va fi prezentată de Smaranda Bratu Elian, profesor universitar, reputat italienist, Cristian Pătrășconiu, jurnalist cultural și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction va fi moderatorul întâlnirii. Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „Am nevoie de sentimente”, de Alda Merini
Alda Merini (1931-2009) a fost o prezență remarcabilă în literatura italiană, reușind, în ciuda biografiei zbuciumate, să se impună ca una dintre scriitoarele cele mai importante, cu un discurs inconfundabil. Publică primele poeme în adolescență, într-o perioadă destul de puțin prietenoasă cu poezia, dar mai ales cu poezia la feminin – sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Debutul precoce și consecvența cu care scrie și publică îi aduce, câțiva ani mai târziu, aprecierea din partea unor figuri importante ale vremii, precum Pier Paolo Pasolini, Giorgio Manganelli și Salvatore Quasimodo, care i-au devenit prieteni și mentori. Citeşte tot articolul
Mihaela Perciun, „Cenușă rece” – răni și incertitudini mai puternice decât timpul
Până la recenta apariție la Polirom a romanului Cenușă rece, numele scriitoarei basarabene Mihaela Perciun nu a fost destul de vizibil în spațiul literar românesc, deși activitatea sa literară a fost consistentă și consecventă. A debutat cu O fabulă pentru rege (proză scurtă, 2003; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2003), a publicat Printre vagoane (roman, 2005), Printre bărbaţi (roman, 2010), Băltoaca (proză scurtă, 2012 – Tracus Arte; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova), Mama s-a măritat (proză scurtă, 2014) şi Bustul lui Stalin (teatru, 2016; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). A primit Premiul I, secţiunea proză, „AGB”, România, 2010, iar piesa de teatru Mitică-i omul nostru a fost premiată în cadrul UNITEM. Citeşte tot articolul
Editura Litera aduce la Bookfest 2018 cele mai mari premii literare: Goncourt, Man Booker, Nobel, Costa, Alfaguara, Pulitzer, Orange și multe altele
Între 30 mai și 3 iunie, la Romexpo, la standul Editurii Litera din Pavilionul B2, cititorii sunt invitați să descopere noutăți editoriale din toate domeniile și pentru toate vârstele, să participe la lansări de carte și la evenimente dedicate micilor cititori. Ca în fiecare an vor fi activate promoții speciale și reduceri de până la 50%. Citeşte tot articolul
„Spulberatic”, de Anca Vieru – fragment
În cîte feluri poţi să uiţi un om? Imaginea unei statui dintr-o reclamă la un muzeu subacvatic aduce în memoria Andei o veche dragoste şi un uitat sentiment de vinovăţie. Foile unui jurnal găsit întîmplător de două eleve scot la lumină o poveste neterminată în care se împletesc parfumul de epocă şi ororile unui trecut aproape uitat. Enigmaticele foi rămîn apoi ani de zile într-un sertar, ca să ajungă în final în mîinile unui sculptor care urmează să plece într-o aventură subacvatică. O încrengătură de poveşti ce îl au în centru pe Tibi Vreme, veşnicul cuceritor, amuzant şi blazat, care în adolescenţă avea două dorinţe: să ajungă regizor şi să plece din ţară; şi care la treizeci de ani, cantonat între munca de inginer şi o căsnicie menţinută din inerţie, îşi omoară timpul scormonind în trecut şi imaginînd plecări.
O carte despre urmele pe care le lasă iubirea, despre memorie şi despre absenţă. Citeşte tot articolul
Colecția n’autor se lansează la Timișoara, Cluj și Iași
Colecția n’autor, care debutează cu volumele Matriarhat, de Cristina Andrei, Anotimpuri care nu se repetă, de Ion Pleșa și Territoria, de Oleg Garaz, se lansează la Timișoara, Cluj și Iași, în prezența autorilor și a coordonatoarei colecției, Eli Bădică. Citeşte tot articolul
„Territoria”, de Oleg Garaz – fragment
Un bărbat pornește într-o călătorie în sine, în încercarea de a-și reconstrui propria identitate. Rememorează bucăți din copilărie, adolescență și tinerețe, se folosește de experiențele sale, caută să găsească un sens misterului care a fost viața tatălui, să se împace cu geamănul său interior, să se elibereze de perioada serviciului militar sovietic, care l-a ținut captiv doi ani. Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „MOARTEA TA”, de Mark Strand
Mark Strand (1934-2014) a fost unul dintre cei mai importanți poeți americani ai generației sale, precum și editorul mai multor antologii răsunătoare și un reputat traducător, profesor și critic de artă. Născut în cea mai mică provincie canadiană, Insula Prince Edward, Strand și-a petrecut copilăria și o mare parte din adolescență în mai multe orașe din Statele Unite ale Americii, Columbia și Peru. A studiat pictura la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1959. După debutul cu volumul Sleeping with One Eye Open (1964), Mark Strand a publicat cărți care aveau să-l aducă în prim-planul poeziei americane din ultima jumătate de secol: Reasons for Moving (1968), The Story of Our Lives (1973), Elegy for My Father (1978), Dark Harbor (1993), Blizzard of One (1998, Premiul Pulitzer pentru poezie), Almost Invisible (2012), iar ultima sa carte, Collected Poems (2014), a fost nominalizată la National Book Award. A primit numeroase premii și distincții, printre care aceea de Poet Laureat al Statelor Unite (1990-1991). Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Svetlana Cârstean: „Cărțile mi-au fost foarte familiare, a fost o intimitate fără prea multe introduceri”
Pe Svetlana Cârstean am îndrăgit-o, de la distanță, la Nocturnele de poezie organizate de ARCEN pe clădirea Magheru One (dacă n-ați fost și se mai țin anul ăsta, vă îndemn să mergeți – atmosfera este extraordinară). Aș putea spune că Svetlana a fost cea care m-a apropiat din nou de poezie: am ascultat-o citind din Trado și Gravitație, i-am cumpărat cărțile și am parcurs din când în când câte un poem, cu toate că n-am ajuns să devorez poezie pe pâine, așa cum face ea. În martie, am avut ocazia să discutăm pe îndelete, după ce Svetlana Cârstean mi-a acceptat invitația la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul