Tag: vasile ernu

Grupurile religioase marginale între fascism și stalinism. Cazul „sectanților” din Basarabia în sec. al XX-lea

În cadrul Serilor de istorie socială, Asociaţia Română de Istorie Socială şi Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, au plăcerea să vă invite la conferinţa "Grupurile religioase marginale între fascism și stalinism. Cazul «sectanților» din Basarabia în sec. al XX-lea", susţinută de scriitorul Vasile Ernu. Evenimentul va avea loc miercuri, 30 martie 2016, ora 18, la Sala de Consiliu (et. 1) a Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, Bdul Regina Elisabeta nr. 4-12, sect. 5, Bucureşti.

O mitologie a originilor – Sectanții, de Vasile Ernu

Cartea lui Vasile Ernu, „Sectanții” (Polirom, 2015) e un soi de ficțiune autobiografică. Nu avem de unde ști dacă istoria relatată a fost realmente trăită de autor, dacă e deci conformă cu realitatea, cert este că ea respectă convenția autenticității, prin scrierea la persoana I și abordarea unei formule confesive. E greu de spus, așadar, cât e istorie și cât e literatură aici, dar a le departaja e simplist și inutil. Naratorul-protagonist își asumă rolul de portavoce a comunității religioase căreia i-a aparținut și încă îi mai aparține, dacă nu prin altceva, atunci măcar prin fervoarea cu care își proclamă convingerile. Nu e fără însemnătate că pretextul narativ al cărții e tocmai moartea tatălui, așadar bilanțul comunității se face într-un moment de cumpănă, în care adevăruri mocnite ies la iveală, sfidător. Cartea poate fi citită și ca un manifest, ca o revanșă a unei comunități de năpăstuiți pentru care izbăvirea vine din chiar anatema aruncată asupra lor. Citeşte tot articolul

Vasile Ernu, „Sectanţii”: Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură, 2015

Miercuri, 9 decembrie, de la ora 18.30, la Vox Caffe, Bucureşti, a avut loc prima ediţie a Premiilor „Matei Brâncoveanu”, acordate de Fundaţia Alexandrion tinerei generaţii din cultura română. Juriul, alcătuit din Ion Bogdan Lefter (preşedinte), Monica Andronescu, Irina Cios, Dan Dediu şi Bogdan Murgescu, a acordat 8 premii pentru categoriile: Literatură, Arte vizuale, Teatru, Film, Dans, Muzică clasică, Muzică pop/jazz şi Ştiinţe socio-umane. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Mircea Cărtărescu și Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană & multe altele

Cine spune că în plină vară ne definește lentoarea? Scena literară românească, cel puțin, e dinamică și nu pare să-și ia vacanță :). După o pauză lunguță de la această rubrică, am revenit în forță cu informații despre ce e nou în lumea cărții din România. Trecem cu grație peste momentul Andrei Pleșu, Petronela Rotar & librăria din Sibiu (sigur știți deja la ce mă refer) și punem accentul pe distincția pe care o va primi mâine scriitorul Mircea Cărtărescu la Salzburg, aniversarea de 24 a editurii Nemira și lansarea concursului de debut „Valentin Nicolau”, evenimentele culturale interesante, spațiul nou de lectură în București, scriitorii români și literatura lor. Asezonăm totul cu zece noutăți editoriale - au apărut foarte multe cărți săptămânile și zilele trecute, așa că am făcut o mică selecție, revenim și cu alte volume. Lecturi plăcute! Citeşte tot articolul

„Sectanții”, de Vasile Ernu (fragment în avanpremieră)

În Bugeac există o comunitate religioasă care reuşeşte să supravieţuiască de patru generaţii, cu toate că a trebuit să treacă prin tot atîtea regimuri diferite: imperiul ţarist, România Mare, URSS şi Republica Moldova. Comunitatea a fost fondată la sfîrşitul secolului al XIX-lea de un negustor din Transilvania, ajuns undeva între Chilia, Ismail, Cetatea Albă şi Odessa. Sub influenţa ruşilor rascolnici şi molocani, a coloniştilor germani protestanţi şi a evreilor mesianici, tînărul transilvănean simte o chemare ce îl îndepărtează de religia ortodoxă şi îl aruncă într-o aventură incredibilă. Citeşte tot articolul

interviu cu Gheorghe Erizanu

Interviu cu Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier: „Provocări există permanent”

Anul acesta editura Cartier împlineşte 20 de ani. Cu această ocazie, am purtat un dialog amplu cu directorul editurii, Gheorghe Erizanu. Am vorbit despre meseria sa de editor, despre genealogia, copilăria și tinerețea sa, cât și despre profesia lui de jurnalist, despre cum a luat ființă editura Cartier, care au fost provocările de-a lungul timpului, problemele piețelor de carte din România și din Republica Moldova, care îi sunt cele mai dragi colecții de la Cartier, autorii basarabeni musai de citit și multe altele. Pe scurt, veți citi, în cele ce urmează, despre ultimii 20 de ani editoriali din perspectiva lui Gheorghe Erizanu.  Citeşte tot articolul

Lansarea volumului: „SECTANȚII. Mică trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu

Invitaţi: Iulia Popovici, Vintilă Mihăilescu, Marin Mălaicu-Hondrari „Da, sînt sectant, pentru că aşa ne-a botezat Cezarul, aşa ne strigau dregătorii şi cărturarii «lumii acesteia», aşa ne etichetau majoritarii pravoslavnici. Da, sînt «oaia neagră» a unei secte radicale şi marginale. Sînt la a patra generaţie de sectanţi care de-a lungul a peste o sută de ani au trăit în Bugeacul Basarabiei, în patru ţări diferite, chiar dacă nu ne-am mutat prea mult. Am trăit sub atîtea regimuri şi dregătorii într-un veac, încît le-am uitat numele. Ei însă nu ne-au uitat şi ne-au numit mereu cu ură şi dispreţ: sectanţi. Citeşte tot articolul

Interviu cu Lică Sainciuc: „Desenam de când mă ţin minte. Aveam condiţii prielnice: culori, hârtie, linişte…”

Zilele acestea am primit un set de cărţi pentru copii de la Editura Cartier. Cărţile sînt desenate, ilustrate de Lică Sainciuc. Le răsfoim şi citim pe îndelete cu Saşa, copilul meu de doar 4 ani. Saşa îl descoperă, eu îl redescopăr pe Lică Sainciuc, cel mai important „ilustrator de carte” din Republica Moldova. Cu aceste cărţi semnate de Lică Sainciuc au crescut generaţii şi generaţii de copii. Am încercat zilele acestea să stau puţin de vorbă cu Lică Sainciuc, acest om-instituţie, cel care a ilustrat peste 100 de cărţi. Citeşte tot articolul

Anchetă: scriitori români despre Charlie Hebdo și “Je suis Charlie”

Mai mult ca niciodată, s-a vorbit în ultimele zile despre libertatea de exprimare. Pentru că literatura este strâns legată de acest lucru și pentru că este atâta zgomot în jurul unui subiect delicat și complicat, pentru că se amestecă multe păreri vehemente, mai mult sau mai puțin argumentate, ni s-a părut foarte important să aflăm ce cred scriitorii români despre atacul asupra redacției Charlie Hebdo. I-am rugat să ne spună opinia lor despre toată discuția ce a urmat legată de libertatea de exprimare și de posibilele ei limite sau dacă se identifică cu "Je suis Charlie". Ne-au răspuns Mircea Cărtărescu, Cezar Paul-Bădescu, Marius Chivu, Vasile Ernu, Florin Iaru, Cecilia Ștefănescu, Simona Sora, Ana Maria Sandu, Mihai Radu, Florin Dumitrescu, Silviu Gherman, Iulian Tănase, cărora le mulțumim foarte mult pentru efort și promptitudine. Citeşte tot articolul

FILB 2014 – cronică de festival

Sperăm că Bogdan Alexandru Stănescu nu vorbea serios când spunea că posibil ca aceasta să fie ultima ediție a Festivalului de Literatură București sau cel puțin ultima în formula asta. Ajuns la a șaptea ediție, FILB-ul și-a păstrat, din fericire, aerul intim, relaxat, cald. E un festival ca o întâlnire între prieteni, cu discuții purtate pe un ton firesc și cu invitați, unii pe care-i descoperi chiar atunci, care vorbesc cea mai autentică limbă a literaturii. Într-adevăr, FILB-ul e primul festival important de literatură, primul care și-a propus să aducă în același spațiu, față în față cu cititorii, scriitorii români și străini. Tocmai de aceea, nici măcar nu vrem să auzim că festivalul s-ar putea opri aici sau s-ar putea schimba radical. Ziua 1 FILB; Ziua 2 FILB; Ziua 3 FILB; Ziua 4 FILB. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2 3 4

Interviu cu Zahar PRILEPIN: „Ideologia nu este nicidecum o măsură a darului literar”

La Tîrgul de carte Gaudeamus de anul acesta (19-23 noiembrie), Rusia este ţară invitată (programul integral). După mine, cel mai important nume din literatura rusă prezent la tîrg este Zahar Prilepin. Şi asta o spun nu pentru că am fost primul lui editor în limba rămână şi i-am editat la Editura Cartier romanul „Sankea”, care l-a făcut celebru, ci pentru că, în acest moment, este tratat aproape unanim ca fiind „vîrful de lance” al literaturii ruse de după 2000. Este un scriitor „construit” tipic pe calapodul clasic rusesc. Este controversat din cauza viziunilor sale politice: antiputinist, antiliberal, socialist şi naţionalist. Un amestec exploziv însă privit doar de afară, dinspre Occident. Analizat din interior, el este, mai degrabă, un soi de narodnicist. Scrie  romane „de idei” cu veşnicile obsesii ale „marii literaturi” ruse: fresca Rusiei actuale şi a tragediei ruse din secolulul XX. Dacă vreţi să înţelegeţi mai bine epoca postcomunistă şi în special pe cea putinistă, atunci citiţi „Sankea”. Dacă vreţi să înţelegeţi cum a început malaxorul stalinist, atunci citiţi ultima lui carte, „Obiteli/Mănăstirea”. Aceasta din urma va deveni curînd o carte de referinţă în ceea ce priveşte începuturile GULAG-ului şi va fi la fel de importantă ca deja clasicile „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” de Soljeniţîn sau „Povestiri din Kolîma” a lui Varlam Şalamov. Sper să apară şi în română. La tîrg, vor fi lansate „Sankea” tradusă de Vladimir Bulat (Editura Cartier), un excelent volum de povestiri proaspăt apărut la editura Curtea Veche, „Patologii”, în traducerea lui Mihail Vakulovski şi acest ultim roman „Mănăstirea”. Lansarea e Miercuri 19 noiembrie, ora 14.00, la standul Rusiei. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2

CDPL FEST 30

Seară Soljenițîn cu invitații editurii Univers (Octavian Soviany și Vasile Ernu) și două lecturi de proză (Cristina Ispas și Lavinia Braniște).

Cum a fost în prima zi a celei de-a doua ediții FILIT

O călătorie de șapte ore cu trenul, într-un vagon plin de scriitori, critici literari, jurnaliști culturali. Oboseală adunată, dar bucurie că a venit în sfârșit perioada de mers la Iași, la cel mai mare festival de literatură de la noi: FILIT. Prima zi este întotdeauna plină, puțin derutantă, cu pauze dese de socializare, de (re)întâlniri și schimb de informații. Cum anul acesta „transmitem” de la FILIT la patru mâini, misiunea de a alege evenimentele la care mergem este în continuare dificilă, dar ceva mai blândă (pentru că ne și povestim între noi cum a fost la X sau Y).  Citeşte tot articolul