Tag: henry miller

Susan Sontag - ritual scris

Program zilnic de scriitor: Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag

Sunt mulţi scriitori pe care mi-ar plăcea să-i văd la lucru. Iar acesta e unul dintre principalele motive pentru care mi-aş fi dorit să fie deja posibilă călătoria prin timp şi spaţiu. Ca cititor, ştii că-ţi doreşti imposibilul, dar asta nu te împiedică să visezi în continuare cu ochii larg deschişi şi cu nasul vârât într-o carte. La cât se trezeau, câte ore scriau, cum îşi împărţeau timpul între scris şi alte sarcini zilnice? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ardem de nerăbdare să aflăm răspuns când vine vorba de unii dintre cei mai cunoscuţi scriitori, printre care se află şi preferaţii noştri. De data aceasta, Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag. Citeşte tot articolul

Lista lui Henry Miller – 100 de cărți care l-au influențat

Citesc o carte care mă fascinează pur și simplu, mă rupe de tot ce se întâmplă afară, prin presă, de urgențele cotidiene și de întâlniri cu prietenii (chiar acum, când scriu, am întârziat deja la o astfel de întâlnire). Cum deschid Kindle-ul, cum mă trage înăuntru Henry Miller și mă absoarbe cu totul. Da, este o carte scrisă de el, se numește The books in my life (publicată, în original, în 1952) - n-a fost încă tradusă în limba română, n-am idee de ce, e minunată - și este, evident, despre cărțile pe care le-a citit. Dedică volumul acesta, într-un mod cu totul neașteptat, unui bibliotecar de la Universitatea California din Los Angeles, Lawrence Clark Powell - de altfel, are niște pasaje savuroase despre biblioteci și zilele sale de lecturi de acolo. Citeşte tot articolul

10 cărți erotice sau despre formele sexului în literatură

Dezbaterea despre ce înseamnă o scenă de sex bună, despre ce vorbim când spunem cărți erotice, despre formele sexualității în literatură, despre limbaj sau despre ce diferențiază un text erotic bun de unul ridicol poate dura la nesfârșit. De fapt, sexul e doar un pretext într-o carte, un moment, iar o scenă de sex bună poate spune foarte multe despre personaje, despre relația dintre ele, e un conflict și ceea ce contează nu e actul în sine, mecanica lui, ci dinamica poveștii din jurul său. Miza nu este sexul în sine (pentru asta sunt filmele porno), ci ceea ce oglindește el. Mai mult decât ce descrie direct, e vorba de ce exprimă indirect. Iar asta face diferența între 50 shades și cele câteva cărți selectate mai jos. Ar mai fi foarte multe, dar să începem de aici. Citeşte tot articolul

Destinații literare

Destinații literare – din H. Miller, H. Murakami, C.R. Zafon, M. Duenas

Să pornești în descoperirea unor destinații literare având în minte niște trasee relative din cărți preferate e o provocare destul de mare. Întâi de toate, pentru că aceste “trasee” nu au aproape nimic din cele obișnuite, gândite special pentru turistul nerăbdător să vadă cât mai mult într-un timp relativ scurt. În al doilea rând, vizitarea unor astfel de locuri poate fi destul de costisitoare. Destinațiile (reale) din cărți sunt, însă, niște obiective posibil de atins - spre deosebire de zeci și sute de alte detalii privind locuri, mâncăruri etc. (din cărțile de literatură fantastică, în special) pe care nu ai avea posibilitatea să le încerci decât, poate, într-o altă viață -, așa încât dorința de a ajunge la ele ar putea deveni cu atât mai arzătoare. Citeşte tot articolul

5 scriitori despre care nu știai că au pictat, desenat sau creat artă pe pânză (I)

Din când în când mai descopăr câte un scriitor care a pictat, desenat sau folosit vreo tehnică dubioasă sau amuzantă de a crea artă pe pânză. Și lucrul acesta nu încetează să mă uimească, având în vedere că toți sunt scriitori extrem de cunoscuți, care au lăsat în urma lor câte o carte-cult, controversată sau nu. Întotdeauna am presupus că scrisul te consumă atât de mult încât nu mai ai vreme de nimic altceva, nici măcar în viața personală. Însă se pare că nu mă învăț minte niciodată :). Citeşte tot articolul


Cealaltă jumătate. Cîteva lămuriri.

Cealaltă jumătate, volum coordonat de Whitney Chadwick şi Isabelle de Courtivron (trad. Raluca Cimpoieşu, Editura Vellant) cuprinde 13 analize ale modului în care au creat, au trăit şi au fost percepuţi 26 de artişti şi de scriitori  care şi-au împărţit, pentru o vreme, şi viaţa, şi interesul pentru acelaşi domeniu de creaţie. Citeşte tot articolul


10 cărți poștale trimise de scriitori cunoscuți

Cărțile poștale, întocmai precum scrisorile, sunt obiecte ce aparțin mai mult de trecut decât de prezent. Știm ce sunt și cum se folosesc, dar câți dintre noi mai trimitem astăzi o carte poștală? Din păcate, odată cu tehnologia, pierdem alte mici plăceri ale vieții. Până spre sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, actul de a trimite cărți poștale era încă destul de practicat. De altfel, astăzi vom citi, cu nerușinare :), misivele unora dintre cei mai importanți scriitori din secolul trecut și prezent.  Citeşte tot articolul

Cinci schițe și planuri de cărți scrise de autori

V-ați gândit vreodată la cum se naște o carte? Dacă ea a fost scrisă dintr-o suflare, fără a ști finalul de la început, sau scriitorul respectiv a trebuit să-și planifice fiecare mișcare?

Recunosc, pe mine mă preocupă foarte tare acest aspect. Și, după cum veți vedea mai jos, am găsit câteva exemple de scriitori care și-au notat desfășurarea cărților lor cu o acribie de invidiat - eu una nu aș avea răbdarea necesară să fac asta.  Citeşte tot articolul


La limita posibilului – Un diavol în paradis, de Henry Miller

După ce am citit "Tropicul Cancerului" și "Tropicul Capricornului" am știut că orice altă carte de Henry Miller mi-ar pica în mână aș devora-o. Și așa a fost. Felul incredibil al lui Miller de a povesti - simplu, inteligent, cu umor - m-a dat gata cu fiecare următoare carte: volumele trilogiei “Rastignirea trandafirie”, “Lumea sexului” (despre care am scris acum vreo doi ani în “Money Express”), iar de curând, “Un diavol în paradis”, una dintre cele mai noi cărți din seria de autor "Henry Miller", de la Polirom. Citeşte tot articolul


10 cărți de luat cu voi în vacanța de 1 mai – Paști

Avem o vacanță lungă în față. Zile libere petrecute în natură, la munte, la mare, la pădure, acasă cu familia, fără presiunea deadline-urilor la job și fără răsuflarea șefului în ceafă. Avem timp de citit și ce poate fi mai fain decât să stai pe iarbă, pe nisip sau la terasă cu o carte în mână? Și, pentru că ne-am petrecut mult timp în librăriile din cele mai ciudate locuri căutând ceva bun de citit, am zis ca anul ăsta să fim pregătiți așa că v-am făcut o listă de cărți de luat cu voi oriunde vă duceți.  Chiar așa, pe unde mergeți zilele astea și ce citiți? Citeşte tot articolul

Crăciunul din pagini de carte

Până mai acum câțiva ani, când am văzut “A Christmas Carol” – un desen animat 3D realizat de Disney după nuvela cu același nume a lui Charles Dickens, despre zgârcitul Ebenezer Scrooge și despre lecțiile pe care le primește în prag de bătrânețe - nu prea puteam asocia Crăciunul decât cu sentimentul de liniște, cu familia, bradul împobodit, sarmalele, țuica fiartă, vinul, colindele etc. Filmul ăsta mi-a (re)adus aminte că sărbătoarea Crăciunului nu pentru toți înseamnă ceea ce înseamnă pentru mine. Și asta din diverse motive: pentru că unii nu au șansa să se bucure de așa ceva (sărăcie, lipsa unei familii etc), pentru că unii nu cred că această sărbătoare este ceva special, pentru că pe alții ideea de bucurie la unison îi angoasează. Amintindu-mi de acest film, mi-am adus aminte și de copila din “Fetița cu Chibrituri”, a lui Hans Christian Andersen, pentru care Crăciunul nu a existat decât în pâlpâirea firavă a unui foc de chibrit. Mi-am adus aminte și de nuvela “A Christmas Carol”, a lui Charles Dickens, în care unele personaje sunt plictisite crunt de ideea de Crăciun iar altele fac să explodeze lumea cu bucuria pe care o simt în așteptarea acestei sărbători. Așa am ajuns să frunzăresc câteva din cărțile mele preferate în care se vorbește, în treacăt sau mai pe larg, cu patos sau la mișto, despre Crăciun. Citeşte tot articolul

În baia lui Henry Miller (NSFW)

Dacă vă trece prin cap o idee mai ciudată decât să faci un documentar despre un scriitor filmat aproape în întregime în baia lui, anunţaţi-ne şi pe noi, vrem să ştim. Iar dacă vă vine în cap un scriitor mai potrivit pentru genul ăsta de abordare decât Henry Miller, la fel, aşteptăm comentarii :)  Citeşte tot articolul