Sinteze

Cărți de colecție: „Animalium”, „Historium” și „Hărți”

De curând, a apărut la Editura Humanitas o colecție de trei albume pentru copii absolut spectaculoase: Animalium, Historium și Hărți. Concepute ca un fel de vizită la muzeu, cu imagini reprezentative și însoțite de texte explicative, mi se pare că unul dintre marile merite ale celor trei cărți este că, pe de o parte, oferă informații esențiale și interesante și că, pe de alta, pot naște în cei mici (dar nu numai) dorința de a afla mai multe, de a continua să avanseze pe acest drum al cunoașterii. Citeşte tot articolul

Narativ sau experimente cu lectura

Copiii iubitori de lectură din București au fost, pe 24 - 25 septembrie și 1- 2 octombrie 2016, invitații unui eveniment special, aflat la a doua ediție - Narativ, festivalul de lectură pentru copii. Un proiect al Asociației Curtea Veche, a cărei activitate este puternic centrată asupra promovării cărții și lecturii de plăcere, mai ales în rândul copiilor din medii defavorizate și cu resurse limitate, festivalul a fost alcătuit din multiple ateliere gravitând, structural și din punct de vedere al conținutului, în jurul conceptului de storytelling.  Citeşte tot articolul


Lionel-Shriver

Împrumutul cultural sub lupă. O nouă formă de cenzură?

„Cine e cel dintâi hoţ de buzunar al artelor? Scriitorul de ficţiune, el este.” – Lionel Shriver

Discursul lui Lionel Shriver, ţinut la Festivalul Scriitorilor din Brisbane, a stârnit mai multe controverse deşi, într-o lume care nu s-ar fi confruntat cu aceste probleme relativ noi, ar fi trecut neobservat sau, de fapt, nici măcar nu ar fi avut loc. Pe scurt, în discursul său, autoarea cărţii Trebuie să vorbim despre Kevin, atrage atenţia asupra unor ideologii nou-născute, în opinia sa, care pun sub semnul întrebării dreptul autorilor de a mai scrie ficţiune. Citeşte tot articolul

Susan Sontag

Susan Sontag a lăsat în urmă importante lecţii despre iubire

Despre cărţi ar trebui să scriem cu iubire, iar alteori scriem despre iubirea din cărţi. Nu ar trebui să existe bariere ale modului în care înţelegem o carte, iar noile idei care se strecoară adesea dintre rândurile unor pagini pe care le citim pentru prima oară n-ar trebui să ne descurajeze doar pentru că nimeni altcineva nu le-a mai pronunţat vreodată. N-am fi avut-o pe Susan Sontag, nu i-am fi moştenit jurnalele şi romanele, eseurile şi concluziile, nu i-am fi citit criticile la adresa generaţiei din care a făcut parte. Susan Sontag a fost şi rămâne un om care nu s-a temut să-şi facă auzite opiniile, un om care şi-a construit, prin scris, un discurs solid asupra vieţii, asupra artei şi asupra literaturii. Citeşte tot articolul

Lavinia Braniște

5 motive pentru care trebuie să o citiţi pe Lavinia Branişte

V-aţi întrebat vreodată care e cartea pe care aţi recomanda-o oricând oricui spune că nu prea citeşte literatură română contemporană? Sigur că, mai întâi de toate, v-aţi gândi dacă prietenia dintre voi ar mai putea să funcţioneze, dar să presupunem că sunteţi o fire mai iertătoare. Şi nu veţi recomanda de la bun început un roman de câteva sute bune de pagini, ci proză scurtă. Eu m-am gândit. Şi aş recomanda-o oricând oricui pe Lavinia Branişte cu cele două volume ale sale de proză scurtă. Citeşte tot articolul

Din atelierul de lucru al lui Tracy Chevalier

Îmi plac la nebunie mărturiile scriitorilor despre modul lor de lucru, despre timpul dedicat scrisului, despre superstițiile legate de anumite locuri sau perioade (Isabel Allende, spre exemplu, se apucă de un nou roman în fiecare iarnă, pe data de 8 ianuarie, ziua în care a murit bunicul ei și în care s-a apucat de primul ei roman), despre felul în care se documentează sau își pregătesc tonusul pentru o nouă zi de muncă (Haruki Murakami aleargă vreo 10 km înainte de a se apuca de scris). Citeşte tot articolul


Noaptea Literaturii Europene în două momente

Noaptea Literaturii Europene se află anul acesta, la București, la a cincea ediție. Eveniment desfășurat în fiecare an în mai mult de 70 de orașe din lume, a fost organizat de EUNIC (Rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Europa), cu sprijinul Comisiei Europene. Conceptul urmărește facilitarea accesului publicului de toate vârstele la literatura europeană, în spații diferite (unele cu istorie arhitecturală, altele neconvenționale, terase, sedii ale institutelor culturale etc.), dar urmând un tipar comun de comunicare a textului: operele literare sunt citite publicului de un „consumator” din domenii artistice variate (actori, scriitori, traducători, muzicieni, artiști vizuali, oameni de presă), în general personalități cu priză la public, carismă și, nu în ultimul rând, degustători de rafinament literar. Citeşte tot articolul

3 distopii care pun în discuție ce înseamnă să fii om

Construit în opoziție cu utopie (concept ce se referă la imaginarea unei lumi ideale), distopia desemnează proiectul unei lumi eșuate. Deși tot timpul este vorba de dorința de a crea o lume mai bună, adusă în realitate, orice utopie se transformă în distopie, iar morala pare a fi că e imposibil să poți crea o lume perfectă pentru oameni. Sau că e imposibil să perfecționezi natura umană. După ce secolul XX a fost martorul încercărilor eșuate de implementare în realitate a mai multor utopii, literatura contemporană pare să preconizeze că secolul XXI va aparține distopiilor. De la cărți pentru adolescenți la romane science-fiction sau pur și simplu ficțiune contemporană, distopiile câștigă tot mai multă popularitate printre cititori, deși lumile imaginate sunt care mai de care mai terifiante. Citeşte tot articolul

Ce cărți scrise de autori români citim vara aceasta

Chiar și înainte de cel mai mare târg de carte al anului, Gaudeamus, cărțile scrise de autorii români sunt în număr tot mai mare și par tot mai interesante. O schimbare notabilă în peisajul literar autohton, după cum se va vedea și în lista de jos, este numărul mai mare de cărți de proză scurtă și numărul mare de debutanți. Uneori prin concursuri de manuscrise, alteori fără, din ce în ce mai des cuvântul „debut” apare pe copertă sau în prezentarea cărții, iar ăsta e un lucru foarte bun. Pe de o parte, editurile prind curaj să investească în literatura română, pe de alta, autorii sunt tot mai atenți la scriitură și poveste și mulți se implică activ și în promovarea propriilor cărți. Iar din toată treaba asta, cititorii au numai de câștigat. Citeşte tot articolul

Susan Sontag - ritual scris

Program zilnic de scriitor: Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag

Sunt mulţi scriitori pe care mi-ar plăcea să-i văd la lucru. Iar acesta e unul dintre principalele motive pentru care mi-aş fi dorit să fie deja posibilă călătoria prin timp şi spaţiu. Ca cititor, ştii că-ţi doreşti imposibilul, dar asta nu te împiedică să visezi în continuare cu ochii larg deschişi şi cu nasul vârât într-o carte. La cât se trezeau, câte ore scriau, cum îşi împărţeau timpul între scris şi alte sarcini zilnice? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ardem de nerăbdare să aflăm răspuns când vine vorba de unii dintre cei mai cunoscuţi scriitori, printre care se află şi preferaţii noştri. De data aceasta, Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag. Citeşte tot articolul

Listă de bookaholic: 5 cărți despre evoluția omului

Nu știu alții cum sunt, dar pe mine efectiv mă fascinează evoluția noastră ca specie. Cum a ajuns un mamifer nu mai mare decât un șoarece pe vremea când dinozaurii dominau planeta să supraviețuiască extincției acestora, din el să se dezvolte nenumărate alte specii, printre care și ordinul primatelor, iar dintre acestea să ia naștere specia homo sapiens. Numai când te gândești că oamenii au peste 98% ADN comun cu cimpanzeii și te ia amețeala. A fost suficientă o diferență de mai puțin de 2% (1,3% mai exact) pentru ca unii să aibă darul vorbirii și al rațiunii și să inventeze o nouă realitate, cea a culturii, și ceilalți să rămână cantonați doar în lumea naturală din care au luat naștere. Citeşte tot articolul