Ne putem bucura, acum, la final de Bookfest, de un top al celor mai vândute cărţi, informaţie importantă dacă vrem să aflăm nu doar care sunt cele mai de interes titluri în această perioadă, ci şi dacă ne dorim să citim mergând pe mâna editorilor şi ascultând de recomandările librarilor. Astfel de cărţi care se bucură de succes depind în mare parte şi de pariul pe care editorul îl face atunci când alege să traducă o carte sau să publice un manuscris nou. Citeşte tot articolul
Cu mult timp în urmă, în oraşul natal, mergeam des la singurul anticariat din oraş - sau, cel puţin, singurul de a cărui existenţă aflasem eu. Acolo am descoperit pentru prima oară, prin clasa a şaptea, vinilurile şi albumele de artă. Acolo am întâlnit pentru prima dată un anticar-librar, un domn în etate care cunoştea toate cărţile din librăria sa fantastică şi pe care aveam să-l ţin la curent, an de an, cu notele luate la examenul de capacitate, la bacalaureat, intrarea la facultate, licenţa, masteratul şi, într-un final, îndrăzneala de a contracta primul credit pentru o casă. Asta da prietenie îndelungată cu librarul preferat! Citeşte tot articolul
Ştiu că s-a tot scris şi se va mai scrie pe tema aceasta, dar numai eu cunosc destul de mulţi oameni care nu au timp de citit, aşa că încă un articol despre acest subiect nu poate decât să ajute. Trebuie să-i convingem pe cititori, nu-i aşa, că întotdeauna se mai poate găsi o fărâmă de timp pentru citit. Până la urmă, trăim într-o ţară în care cozile lungi la aproape orice sunt încă destul de lungi şi generoase când vine vorba de pierdut vremea. De ce să nu ne petrecem orele bune de la administraţia financiară citindu-l pe Dostoievski? Citeşte tot articolul
La o conferinţă recentă cu tema e-commerce la care am participat, s-a discutat foarte mult despre monopolul pe care Amazon a reuşit să îl impună inclusiv în ce priveşte căutările pe Google. Astfel, în multe state, căutările făcute direct pe Amazon sunt mai mari decât cele făcute direct în Google. Citeşte tot articolul
Nu ne naştem femei, ci devenim, scria Simone de Beauvoir acum multă vreme. Cuvintele, răspândite de la o ureche la alta, pagină cu pagină, continuă să ne amintească un adevăr profund: suntem ceea ce alegem să devenim sau ceea ce ne lăsăm să devenim. Ne construim prin experienţele pe care le alegem sau prin cele cărora le dăm voie să continue. Indiferent de hotărârile pe care le luăm, un lucru e cert: aproape tot ceea ce experimentăm ne formează, iar intersectările cu alţi oameni sunt, cel mai adesea, întâlniri marcante, semne de exclamaţie sau, după caz, de întrebare, răspunsuri sau, dimpotrivă, noi motive de drumeţie şi de aspră cercetare. Citeşte tot articolul
Scriu rareori despre cărţi cu un entuziasm peste măsură. Inevitabil, o cronică după reguli bine împământenite va cere de la tine o doză obligatorie de obiectivitate. O pierd voit atunci când o carte continuă să mă entuziasmeze chiar şi la distanţă de săptămâni, chiar şi după ce am pus-o înapoi în raft, la finalul mai multor luni în care i-am schimbat doar locul pe birou. N-aş putea să scriu niciodată la fel despre toate cărţile. Aşa cum fiecare carte importantă ne schimbă în mod diferit, tot aşa nici eu n-aş reuşi vreodată să mă detaşez într-atât de tare încât să mă prefac, de dragul artei, că am rămas aceeaşi. Citeşte tot articolul
Dacă mai existau dubii în această privinţă (şi ceva-mi spune că nu s-au convins încă toţi oamenii), cititul ne face mai simpatici. Devenim mai buni nu doar în ochii celorlalţi, ci şi în relaţia cu noi înşine. Prin ce mecanisme reuşesc însă cărţile să ne transforme într-atât de mult? Citeşte tot articolul
Întotdeauna am crezut în puterea cărţilor de a te schimba ca om. De la empatie până la o mai bună înţelegere a lumii, influenţele pe care le are lectura asupra noastră sunt nenumărate şi foarte variate. Beneficiile pe care le au cititorii sunt atribute pe care aceştia le iau la pachet pentru tot restul vieţii. Mi-ar plăcea să-i pot convinge uşor pe oameni să citească. Însă adesea o astfel de muncă înseamnă eforturi constante şi-n multe direcţii. Însă, la final de zi, de săptămână sau de lună, promovarea lecturii rămâne una dintre cele mai frumoase activităţi. Citeşte tot articolul
Pentru că sunt multe zile în care mă trezesc că au zburat pe lângă mine minutele petrecute pe Instagram, m-am întrebat dacă nu cumva riscăm să ajungem să ne placă mai mult să ne bem cafeaua virtual, să citim şi să vânăm doar titlurile cărţilor fotografiate şi postate pe Instagram şi, eventual, să nu mai dăm pagina, ci doar click, like sau scroll down. Citeşte tot articolul
Îmblânzirea Scorpiei de William Shakespeare a fost reimaginată de Anne Tyler prin noul său roman, Scorpia, tradus şi publicat recent la Humanitas, continuând astfel seria Hogarth Shakespeare. Scorpia a fost romanul anului 2016 conform World Magazine. Citeşte tot articolul
Cinci Colţuri sau Cinco Esquinas a ajuns deja la cea de-a treia ediţie în limba spaniolă şi s-a bucurat de traduceri în mai multe ţări. Romanul a apărut anul trecut, în martie, iar la noi a fost tradus tot în 2016 şi publicat de Editura Humanitas. Odată cu acest roman s-au sărbătorit şi 60 de ani de la publicarea primei povestiri semnate de Mario Vargas Llosa. Citeşte tot articolul
Gândită ca o carte-cadou, colecţia lui Pierre Enckell de 365 de motive pentru a nu te ridica din pat, câte unul suficient de bun pentru fiecare zi, a avut la bază colecţia intitulată „La joie de vivre. Journal intime perpétuel” [Bucuria de a trăi. Jurnal intim etern] (Éditions Noirs, 1982). Noua ediţie, sub semnătura lui Enckell, completează originalul cu alte câteva citate sau motive, aparţinând a peste douăzeci de noi autori. Citeşte tot articolul
Nu este pentru prima oară când poveştile din timpuri diferite le completează sau se intersectează cu cele din prezent. Aşa cum în Dincolo de portocali planurile din care se descriu vieţile personajelor se intersectează din lumi şi timpuri diferite, în Nautilus, noul roman al Ioanei Bâldea Constantinescu, apărut recent la Editura Humanitas, regăsim o structură similară, însă cu mult mai complexă. Căci, de data aceasta, lumile se reaşază, unele peste altele, în cercuri. Se suprapun în puncte fixe, în momente temeinic bifate: un dragon, o arie auzită de la un etaj superior, un blocaj de comunicare, secunda în care îţi dai seama că „frica nu are culoare”. Indiferent de an şi indiferent de secol, chipuri nevăzute trec drept martori ai unei vieţi care pare „să se închege din succesiuni de accidente”. Citeşte tot articolul
Lumea ca spectacol şi societatea de consum sunt atributele individului care nu se poate desprinde de existenţa sa în mijlocul societăţii. Această delimitare devenită astăzi aproape imposibilă pentru insul obişnuit este ceea ce a fragmentat, în trecut, încă de la baza zidului, teoria potrivit căreia formarea omului şi a gândirii, acel bildung, implică un dialog şi nu o relaţie de supunere. Citeşte tot articolul
„Într-o zi, Hans se îmbolnăveşte de frică pe stradă.” – Sigmund Freud
Sunt câţiva autori preferaţi la care mă gândesc ori de câte ori am nevoie de un plus de creativitate. Sunt acele nume care-mi vin primele în minte imediat ce rostesc cuvântul, în căutarea unor idei noi sau din dorinţa de a găsi motivaţia pentru un proiect anume. Când mă gândesc la Elizabeth Gilbert însă, nu am în minte doar creativitate, ci şi o cantitate foarte mare de muncă, un spirit organizat, sincer, şi un scriitor care a reuşit să surprindă prin fiecare carte pe care a scris-o. Citeşte tot articolul
