Interviuri

„Scriu pentru a-mi amâna moartea.” Interviu cu Toni Marques

Unul dintre invitaţii speciali ai celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură (3-6 decembrie 2014) a fost Toni Marques, scriitor şi jurnalist brazilian. Este, de asemenea, editor pentru emisiunea Fantástico a Globe TV, precum şi curatorul FLUPP, festival internaţional de literatură găzduit de comunităţile din ghetourile Braziliei. A publicat patru cărţi şi a editat antologia „The Book of Rio”. Am stat de vorbă despre spaţiul literar brazilian contemporan, despre temele sale favorite, dar şi despre ce îl motivează să scrie. În speranţa că scrierile sale vor fi în curând traduse şi în română, vă invităm să citiţi acest interviu pentru a afla o frântură despre un spaţiu literar care, deocamdată, ne este relativ necunoscut. For the english version, please click here Citeşte tot articolul

Adina Diniţoiu despre “Scriitori francezi la Bucureşti: interviuri”

Scriitori francezi la Bucureşti: interviuri

Prefaţă

  Am învăţat să fac interviuri pe teren sau la faţa locului – cum se spune. Pentru mine, interviurile cu scriitorii, editorii, jurnaliştii francezi veniţi la Bucureşti, în decursul timpului, au reprezentat nu numai o experienţă profesională, ci şi una personală, umană – întâlniri cu oameni interesanţi pe care îi vezi o dată în viaţă, dar cu care reuşeşti să comunici, să îi simţi, să îi intuieşti vreme de 30-45 de minute, cât ai la dispoziţie pentru un interviu. Minute care se transformă apoi – pentru mine – nu numai în texte pe hârtie sau on-line, dar şi în amintiri preţioase, cu atât mai mult cu cât autorii intervievaţi sunt, deseori, vedete ale spaţiului cultural francez! Redau mai jos, cu câteva secvenţe lipsă, prefaţa care însoţeşte volumul meu de interviuri. Citeşte tot articolul

Interviu cu Maria Surducan: „Basmul este făcut să fie repovestit mereu”

Maria Surducan este ilustrator de carte, autor de bandă desenată şi grafic designer. A terminat facultatea, dar și masterul, la Universitatea de Artă şi Design de la Cluj. A ilustrat, printre altele, Pentru ce mergem la operă?, de Tiberiu Soare, volum publicat de Fundația Calea Victoriei, și Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu, tipărită de Editura Vellant. Prima ei carte, scrisă și ilustrată, a fost David și puiul de întuneric (Editura Benefica, 2012). Cea de-a doua, pretextul pentru întâlnirea noastră și interviul de față, se numește Prâslea cel voinic și merele de aur și a fost reeditată de curând de Editura Vellant.  Citeşte tot articolul

Interviu: Lucy Beresford-Knox despre viața unui Rights Manager la Penguin Books

Lucy Beresford-Knox este Rights Manager la Penguin Books, în Marea Britanie. Se ocupă de vânzarea de drepturi conexe - traducere, serializare - pentru mai multe țări din Europa de Est, inclusiv România. La noi, Penguin e reprezentată de douăzeci de ani de Simona Kessler și, de trei ani, persoana responsabilă pentru România este Lucy. Prin ea vin, deci, titlurile faine de la Penguin. Am întrebat-o pe Lucy Beresford-Knox ce înseamnă să lucrezi la o editură atât de mare ca Penguin ca Rights Manager, ce implică job-ul ei, ce înseamnă succesul internațional al unei cărți sau cum percepe tendințele pe piețele pe care lucrează. For the english version, please click here Citeşte tot articolul

Adela Greceanu (interviu): Poezia este una dintre forţele care pot ţine în echilibru “realitatea” şi “irealitatea”

Adela Greceanu (n. 1975, Sibiu) este scriitoare şi jurnalistă de radio. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupa atît de mult... (Editura Eminescu), urmat de Domnişoara Cvasi (Editura Vinea, 2001) şi Înţelegerea drept în inimă (Editura Paralela 45, 2004). În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii (Editura Polirom). În 1998 a apărut antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, realizată de Marin Mincu. Din 1998 lucrează la Radio România Cultural, unde realizează emisiuni literare. Am stat de vorbă cu Adela cu ocazia apariţiei celui mai recent volum de poeme al său, Şi cuvintele sînt o provincie (Editura Cartea Românească, 2014) – un volum splendid, pe care vi-l recomand cu căldură. Citeşte tot articolul

interviu cu dasa drndic

Interviu cu Daša Drndić: „Masochismul poate fi, de asemenea, distractiv”

Daša Drndić este o romancieră croată - dar și dramaturg și critic literar, printre altele -, foarte cunoscută și apreciată, născută în Zagreb în 1946. A studiat filologie la Belgrad, apoi a petrecut câțiva ani predând în Canada și și-a finalizat studiile de master în teatru și comunicare, în urma obținerii unei burse Fulbright. Daša Drndić este membră a Societății Scriitorilor Croați și a PEN Croația și, în prezent, locuiește în Rijeka, Croația. Cărțile ei - dintre care menționez doar o parte: The Road to Saturday (1982), Leica format (2003), A Feminist Manuscript or a Political Parable: The Plays of Lillian Hellman (2006), Sonnenschein, (2007), April in Berlin (2009) - au fost traduse în zece limbi - engleză, franceză, poloneză, maghiară, slovenă, olandeză, italiană, slovacă, finlandeză și macedoneană. Sper că ne vom bucura curând și de o traducere în limba română. Citeşte tot articolul

interviu cu paul bailey

Interviu cu Paul Bailey: „Nu sunt puritan, dar cred că, uneori, scenele de sex sunt de prisos”

L-am întâlnit pe Paul Bailey, binecunoscutul și premiatul scriitor, dar și critic, englez, la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Acesta a scris șaisprezece cărți, dintre care două sunt biografiile Cynthiei Payne și lui Quentin Crisp. Paul Bailey a fost destul de tradus în limba română. Cea mai recentă carte de-ale sale, cea despre care am vorbit, cu precădere, în acest interviu, este Băiatul prințului (Editura Polirom, traducere de Marius Chivu, colecția „Biblioteca Polirom. Actual”, 200 de pagini), un roman minunat despre iubirea dintre doi români (și nu numai), din anii 1920. Citeşte tot articolul

Interviu cu Zahar PRILEPIN: „Ideologia nu este nicidecum o măsură a darului literar”

La Tîrgul de carte Gaudeamus de anul acesta (19-23 noiembrie), Rusia este ţară invitată (programul integral). După mine, cel mai important nume din literatura rusă prezent la tîrg este Zahar Prilepin. Şi asta o spun nu pentru că am fost primul lui editor în limba rămână şi i-am editat la Editura Cartier romanul „Sankea”, care l-a făcut celebru, ci pentru că, în acest moment, este tratat aproape unanim ca fiind „vîrful de lance” al literaturii ruse de după 2000. Este un scriitor „construit” tipic pe calapodul clasic rusesc. Este controversat din cauza viziunilor sale politice: antiputinist, antiliberal, socialist şi naţionalist. Un amestec exploziv însă privit doar de afară, dinspre Occident. Analizat din interior, el este, mai degrabă, un soi de narodnicist. Scrie  romane „de idei” cu veşnicile obsesii ale „marii literaturi” ruse: fresca Rusiei actuale şi a tragediei ruse din secolulul XX. Dacă vreţi să înţelegeţi mai bine epoca postcomunistă şi în special pe cea putinistă, atunci citiţi „Sankea”. Dacă vreţi să înţelegeţi cum a început malaxorul stalinist, atunci citiţi ultima lui carte, „Obiteli/Mănăstirea”. Aceasta din urma va deveni curînd o carte de referinţă în ceea ce priveşte începuturile GULAG-ului şi va fi la fel de importantă ca deja clasicile „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” de Soljeniţîn sau „Povestiri din Kolîma” a lui Varlam Şalamov. Sper să apară şi în română. La tîrg, vor fi lansate „Sankea” tradusă de Vladimir Bulat (Editura Cartier), un excelent volum de povestiri proaspăt apărut la editura Curtea Veche, „Patologii”, în traducerea lui Mihail Vakulovski şi acest ultim roman „Mănăstirea”. Lansarea e Miercuri 19 noiembrie, ora 14.00, la standul Rusiei. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2

interviu cu Jean Mattern

Jean Mattern: „Cred că rolul nostru în literatură, ca scriitori, este să ne ocupăm cu ceea ce nu putem uita” (interviu)

Jean Mattern este scriitor și editor francez - coordonează, la prestigioasa editură Gallimard, colecţia de literatură străină „Du Monde Entier” şi colecţia „Arcades”. La noi, Editura Polirom a publicat două dintre cărțile sale: Băile Kiraly (2009, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Silviu Lupescu, cuvânt înainte de Gabriela Adameșteanu) și Lapte și miere (2011, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Anca Băicoianu). Acesta a fost de mai multe ori în România, atât pentru a-și lansa volumele, cât și pentru a participa la diferite întâlniri - de exemplu, în 2011, Jean Mattern a fost invitat la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), iar în 2013 la prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), la ambele în calitate de scriitor, și nu editor. Citeşte tot articolul

Matei Florian (interviu): „Scriind, am sentimentul că nu m-am născut degeaba”

L-am revăzut pe Matei Florian la Iaşi, la FILIT, la început de octombrie, şi, presimţind că scrie de zor, i-am propus să stăm un pic de vorbă despre ce e nou, dar şi despre ce a rămas neschimbat în viaţa lui de scriitor în ultimii câţiva ani. După succesul uriaş cu Băiuţeii (scrisă împreună cu fratele său, Filip Florian), Matei a debutat solo cu o carte absolut senzaţională „Şi Hams Și Regretel” (Editura Polirom, 2009), pe care e greu (şi nedrept) s-o numim doar roman. Fiindcă e mult mai mult de-atât. În aşteptarea unei noi cărţi, iată câteva frânturi dintr-o discuţie despre literatură, libertate, frumuseţe şi alţi demoni cu Matei Florian.  Citeşte tot articolul

Sahar Delijani (interviu) – despre Iran, revoluție, Islam, familie și ficționalizarea propriei vieți

În cartea ei de debut, Copiii arborelui de jacaranda, Sahar Delijani pornește de la propria sa poveste: născută în 1983, în închisoarea Evin din Teheran când, după Revoluția din '79, devenită Islamică, părinții ei activiști fuseseră arestați. E o mărturie emoționantă despre o țară complicată, fascinantă și contrastantă, unde marile și micile libertăți se câștigă cu greu. Recunosc, e un subiect care mă pasionează și m-am bucurat foarte mult că am putut să o întâlnesc pe Sahar Delijani la Iași, la Festivalul de Literatură, și să stau de vorbă cu ea despre carte, despre Iranul real, uneori paradoxal, despre tineri și despre provocările vieții de acolo, despre tranziția de la experiența personală la literatură, despre religie și influența ei în societate și despre schimbările din Iran. For the English version, please click here Citeşte tot articolul

Anchetă cu scriitorii invitați la FILTM 2014: Cât de importante sunt întâlnirile cu alți scriitori?

Între 22 și 24 octombrie a avut loc Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM). V-am povestit, pe larg, cât de faină a fost atmosfera la festival, ce au citit scriitorii invitați (acum puteți consulta și textele, pe site-ul FILTM, în stânga), ce discuții s-au purtat în Sala Barocă a Muzeului de Artă timișorean și cât de mare nevoie avem de astfel de evenimente. Pentru că n-am putut intervieva toți scriitorii invitați la FILTM 2014 - deși sigur că mi-aș fi dorit -, am ales să demarez o anchetă printre aceștia. Tema aleasă a fost, oarecum, în ton cu festivalul, căci întrebările adresate autorilor au fost: „Cât de important este pentru dumneavoastră să vă întâlniți cu alți scriitori, fie într-un context oficial, precum acesta, la un festival, fie în privat? Vă ajută cumva în procesul dumneavoastră creativ?”.  Citeşte tot articolul

Simona Kessler – interviu: “Bucuria mea este de-a descoperi cărți bune pe care să le prezint editorilor”

Numită, mai în glumă, mai în serios, "Regina Copyright-ului din România", Simona Kessler este fondatoarea primei agenții literare de la noi, Simona Kessler International Copyright Agency Ltd, care reprezintă în România un număr impresionant de edituri și agenții literare din străinătate (și, prin acestea, un număr uriaș de autori). Simona Kessler este o explozie de energie - iubește cărțile și iubește să vorbească despre ea. Îți dă impresia că poate răspunde la orice întrebare legată de cărți și scriitori (nu doar de la noi), că poate povesti la nesfârșit întâmplări faine cu autori sau editori și, mai ales, că știe foarte bine mecanismele delicate și complicate ale lumii editoriale. La FILIT, Simona Kessler era "prinsă" între autorii străini pe care-i reprezenta, între David Lodge, despre care spunea cu drag că e un om minunat, Romain Puertolas, simpaticul scriitor francez și pe spumoasa Monika Peetz. Am stat de vorbă cu Simona Kessler despre cum, la puțin timp după Revoluție,  atunci redactor la Meridiane, a reușit să deschidă o agenție, cum vede piața editorială de atunci și de acum, ce s-a schimbat, cum sunt traduse și promovate cărțile, ce înseamnă comercial, cum poate funcționa un business literar dar și despre autorii preferați sau întâlnirile esențiale cu scriitori. Citeşte tot articolul

Interviu cu James MEEK: “Sunt o mulţime de oameni care se ghidează doar după cea de-a unsprezecea poruncă: «Nu te lăsa prins»”

Scriitor şi jurnalist britanic, James Meek (născut în 1962, în Londra) a fost corespondent pentru The Guardian, scriind din zone de război precum Afganistan sau Irak. Din 2006, s-a dedicat total scrisului, iar cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii, precum Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize pentru The People's Act of Love, 2005, de asemenea nominalizat la Booker Prize. For the english version of the interview, please click here James Meek a fost invitat în Romania, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (1-5 octombrie 2014), unde a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Invaziile inimii (tradusă în română la Humanitas Fiction, de Carmen Toader). Este o saga modernă, urmărind povestea unui frate şi a unei surori, Ritchie – un fost rock star, şi Bec – cercetătoare care încearcă să descopere un vaccin împotriva malariei –, aparent foarte diferiţi, dar amândoi luptându-se să supravieţuiască într-o lume în care nu se mai poate distinge clar binele de rău. Am stat de vorbă cu James Meek despre limitele dintre adevăr şi trădare, despre ce poate fi considerat moral şi imoral în prezent, despre libertate şi iluzie, dar şi despre diferitele sale stiluri de scris, de la realism magic la o literatură circumscrisă posibilului. Citeşte tot articolul