Interviuri

Interviu cu Mariusz Szczygieł, autorul „Gottland”: „Mi-ar fi rușine să inventez ceva, orice”

Prima dată când am auzit de Mariusz Szczygieł a fost la Bookfest-ul de anul acesta, atunci când Polonia a fost țara invitată. Abia îi ieșise de la tipar Gottland (Editura Art, iunie 2014, traducere de Ana Maria Luft, colecția „Ocheanul întors”), o carte de reportaje literare despre Cehia - sau, mai bine spus, o parte din Cehia. Iar în timpul interviului cu Małgorzata Rejmer, aceasta l-a pomenit pe Szczygieł, afirmând că, atunci când își scria volumul, București. Praf și sânge, trăgea cu ochiul în cartea lui, Gottland, pentru a se inspira în ceea ce privea scriitura. Iată, două argumente mai mult decât suficiente pentru a-mi trezi curiozitatea și a mă opri - la câteva luni distanță, e drept - asupra Gottland-ului.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Guillermo Arriaga: „Poveștile nu mor niciodată”

Guillermo Arriaga a fost oaspete al celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT 2014). A fost invitat să se întâlnească cu publicul român în cea de-a doua seară a festivalului, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, din Iași, însoțit de criticul literar român Marius Chivu, cel care i-a adresat acestuia multe întrebări bune. Oamenii s-au îndrăgostit imediat de scriitorul, scenaristul, regizorul și producătorul mexican. A fost senzația festivalului. Citeşte tot articolul

Anchetă: Cum a fost prima zi de școală pentru șapte scriitori români

Pe 15 septembrie, așa cum bine știți, a început un nou an școlar. Pentru unii copii, emoțiile au atins cote maxime, întrucât s-au trezit, brusc, în clasa I :). Eu una îmi amintesc foarte vag, aproape deloc, prima zi de școală. Însă am fost curioasă, așa cum îi șade bine unui cititor împătimit, să aflu cum a fost prima zi de școală pentru scriitorii români. Unii, în situația mea, și-au amintit mai degrabă despre prima zi de liceu, alții au vrut să povestească despre cum și-au petrecut ziua de 15 septembrie, iar cei mai mulți dintre aceștia ne-au relatat cum au stat lucrurile atunci, în ziua în care au pășit pentru prima dată în școală (ba chiar am primit și două fotografii superbe din acea perioadă). Absolut toate textele sunt savuroase și pline de tâlc.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Florin Irimia: „Dacă e să fim onești, cartea mare lucru n-a însemnat pentru români niciodată”

În iulie apărea un nou volum semnat de Florin Irimia, Câteva lucruri despre tine (Editura Polirom, colecția „Ego. Proză”), după ce în 2011 debutase cu Defekt și în 2012 îi era publicată cartea O fereastră întunecată. În urma lecturii cărții Câteva lucruri despre tine, am vrut neapărat să stau de vorbă cu autorul romanului, atât pentru că aveam întrebări cu privire la conținutul volumului, cât și pentru că acesta era un bun pretext pentru a discuta despre România, învățământ, depresie, pesimism, scriitori și scriitură și multe altele, pe care vă invit să le citiți în cele ce urmează. Citeşte tot articolul

interviu cu Shani Boianjiu

Interviu cu Shani Boianjiu: „Îmi doresc să-mi fi fost mult mai frică, pentru că armata a fost un șoc imens pentru mine”

Așa cum spuneam, pe scurt, și în impresiile despre cartea Oamenii eternității nu se tem niciodată, Shani Boianjiu a devenit cunoscută în toată lumea grație acestui volum de debut, apărut în 2012. Până acum, cartea ei a fost publicată în douăzeci și trei de țări și a fost inclusă pe lista The Wall Street Journal a celor mai bune zece titluri de ficțiune din 2012; de asemenea, Oamenii eternității nu se tem niciodată a fost considerată una dintre cele mai bune cărți ale anului 2012 de către ziarul pakistanez Herald și una dintre cele mai bune cărți ale anului 2013 de către publicația suedeză Sydvenskan. Shani Boianjiu a fost, totodată, prima scriitoare israeliană nominalizată la Women’s Prize for Fiction din Marea Britanie și cea mai tânără laureată a premiului 5 under 35 decernat de National Book Foundation, printre alte nominalizări și premii.  Citeşte tot articolul

Magda Cârneci (interviu): „Pentru mine Parisul e un Bucureşti visat, transfigurat”

Cu ocazia reeditării romanului său FEM în colecţia „Top 10+” de la Editura Polirom (un fel de colecţie de tip poche românească), am stat de vorbă cu Magda Cârneci, cunoscuta poetă şi prozatoare optzecistă, teoreticiană a postmodernismului în arta anilor ’80 din România. Magda Cârneci este autoarea, printre altele, a volumelor de poeme Hipermateria (1980), O tăcere asurzitoare (1984), Haosmos (1992), Poeme politice (2000), Poeme TRANS (2012) şi a romanului FEM (2011). Scriitoarea îşi împarte existenţa între Bucureşti şi Paris (unde a fost şi directoarea Institutului Cultural Român). Citeşte tot articolul

Anchetă: Șaisprezece scriitori români ne spun care sunt locurile și obiceiurile lor de scris

Luna trecută întrebam cincisprezece scriitori români ce baruri, cafenele sau restaurante frecventează, fie cu prietenii sau familia, fie singuri, pentru a scrie sau a-și petrece timpul liber. Cum credem cu tărie în literatura română contemporană și suntem de părere că scriitorii români merită, cu vârf și-ndesat, să fie citiți, am revenit cu o anchetă care, sperăm noi, vă va stârni interesul pentru cărțile acestora. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2 3 4

„Pacea este țara mea.” Interviu cu Sorj Chalandon

Sorj Chalandon, câştigătorul Premiului Liste Goncourt – Le Choix Roumain (și al Premiului Goncourt des lycéens) pentru romanul Al patrulea zid, a fost invitatul Institutului Francez şi al Editurii Humanitas Fiction la Bookfest 2014. Romanul a apărut  în colecţia „Raftul Denisei“ la Humanitas Fiction, în traducerea lui Doru Mareș.  Sorj Chalandon s-a născut la 16 mai 1952 în Tunis, iar din 1973 până în 2007 a fost reporter, apoi redactor-şef adjunct la Libération, corespondent de război din zone precum Liban, Iran, Irak sau Afganistan, experiență care se regăsește și în scierile sale literare. În Al patrulea zid, Sam, un evreu grec, regizor, refugiat în Franța, are un vis utopic, de a pune în scenă Antigona lui Jean Anouilh în timpul războiului din Liban, gest care ar trebui să pună războiul între paranteze măcar o perioadă scurtă. Eșuează, dar prietenul său, studentul Sam, vrea să-i îndeplinească această ultimă dorință, indiferent care ar fi consecințele. Am stat de vorbă cu Sorj Chalandon despre experiența sa în calitate de corespondent de război, despre posibilitatea artei de a schimba ceva concret, dar și despre noțiunile de război și pace în prezent. Citeşte tot articolul

Interviu: Elizabeth Gilbert despre Semnătura tuturor lucrurilor – “Am crezut dintotdeauna că orice femeie are nevoie să își exprime vocația”

  În 2006, americanca Elizabeth Gilbert publica „Eat Pray Love” – Mănâncă, Roagă-te, Iubește (Editura Humanitas), roman bazat pe experiența anului sabatic pe care l-a petrecut în Indonesia, India și Italia și în care vorbea despre spiritualitate, dragoste și regăsirea sinelui, și care devenea un fulminant bestseller internațional. Tradus în peste 30 de limbi și cu peste zece milioane de exemplare vândute, „Mănâncă Roagă-te Iubește” a fost ecranizat în 2010 cu actorii Julia Roberts și Javier Bardem în rolurile principale. Citeşte tot articolul

raluca feher

Interviu: Raluca Feher despre America dezgolită de la brâu în jos

Raluca Feher a scris o carte, America dezgolită de la brâu în jos pe numele ei, la a cărei lectură ne vine tuturor să ne luăm lumea în cap. La propriu. Raluca, deși ocupată să fie director de creație la Cap, a călătorit de colo-colo un an în America de Sud și s-a întors de acolo cu o mulțime de istorii haioase care s-au transformat într-o carte la care râzi până-ți dau lacrimile, dar care spune și multe alte povești în subtext, o carte scrisă cu mult nerv și cu multă ironie. Nu e o carte clasică de călătorii, ci notițele foarte literare ale unui om cu un spirit de observație extrem de ascuțit, cu un limbaj uneori tăios și cu o inventivitate lingvistică mereu plină de surprize surprize. Am întrebat-o pe Raluca Feher mai multe despre carte, despre cum a pelcat și cum s-a întors, despre cum a scris și despre cum este pentru un om dintr-o industrie atât de agitată ca advertising-ul să plece și să scrie. Citeşte tot articolul

andrew solomon

Interviu: Andrew Solomon – “E foarte important pentru mine să pot scoate la lumină frumosul ascuns în noroiul disperării”

Andrew Solomon este autorul celei mai cunoscute cărți despre depresie, Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, un volum tulburător, unde traumele personale ale autorului sunt integrate într-un eseu fascinant și foarte bine documentat despre această boală (mai multe despre carte și despre Andrew Solomon găsiți aici). A fost printre textele finaliste pentru Pulitzer, a câștigat National Book Award în SUA și a fost tradusă în peste 20 de limbi. Andrew Solomon a fost prezent în România pentru lansarea cărții Demonul amiezii, iar experiența de aici, despre care mărturisește că l-a întristat profund, este povestită într-un articol în The New Yorker. În curând, va apărea în limba română și noua sa carte, Far from the tree: Parents, children and the search for identity, o analiză profundă a ceea ce înseamnă acum noțiunea de familie cu toate provocările ei. Ne bucurăm foarte mult că Andrew Solomon ne-a făcut onoarea de a ne răspunde la câteva întrebări și că ne-a vorbit despre carte, cum a fost ea scrisă și cum a fost primită, despre depresie, cunoaștere, frumos și, mai ales, despre iubire. Citeşte tot articolul

Interviu cu Andrew Cowan

Interviu cu Andrew Cowan: „Personajele noastre au ADN-ul nostru”

Andrew Cowan este un scriitor britanic care predă cursuri de creative writing la Universitatea East Anglia. Totodată, este și directorul departamentului de creative writing din cadrul aceleiași universități. Cartea sa de debut, Porcul, a fost tradusă la noi în 2009, de Ruxandra Ana, și a fost publicată la Editura Leda. Cu acest roman, autorul britanic a câștigat numeroase premii, dintre care amintim Betty Trask Award, Sunday Times Young Writer of the Year Award, Authors’ Club First Novel Award, Scottish Arts Council Book Award și Ruth Hadden Memorial Award. Cel mai recent volum al lui Cowan se numește Worthless men și a apărut în 2013.  Citeşte tot articolul