Interviuri

interviu cu Gheorghe Erizanu

Interviu cu Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier: „Provocări există permanent”

Anul acesta editura Cartier împlineşte 20 de ani. Cu această ocazie, am purtat un dialog amplu cu directorul editurii, Gheorghe Erizanu. Am vorbit despre meseria sa de editor, despre genealogia, copilăria și tinerețea sa, cât și despre profesia lui de jurnalist, despre cum a luat ființă editura Cartier, care au fost provocările de-a lungul timpului, problemele piețelor de carte din România și din Republica Moldova, care îi sunt cele mai dragi colecții de la Cartier, autorii basarabeni musai de citit și multe altele. Pe scurt, veți citi, în cele ce urmează, despre ultimii 20 de ani editoriali din perspectiva lui Gheorghe Erizanu.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Denisa Duran: „Mi-aş dori ca cititorii să se vadă pe ei înşişi în carte, şi să-nţeleagă că asta e poezia”

Pe Denisa Duran am cunoscut-o, mai întâi, ca traducătoare - a cărții maltezului Immanuel Mifsud, În numele Tatălui (și al Fiului), după care am căutat-o și în alte traduceri. Din fericire, la puțin timp după vizita lui Mifsud în România, la FILB 7, am aflat că Denisa Duran publicase un nou volum de poezie: Dorm, dar stau cu tine (Editura Charmides, 2014). După ce am citit-o, emoționată, năucită, bucuroasă că am întâlnit-o și în ipostaza de scriitoare, mi-am spus că vreau să știu mai multe despre parcursul ei profesional. Așa am ajuns să îi iau acest interviu, din rațiunea pur egoistă de a afla mai multe despre cine este Denisa Duran.  Citeşte tot articolul

„Nu e ușor să ții la suprafață o corăbioară fragilă cum e o editură mică” – interviu cu editoarea Silvia Colfescu

Silvia Colfescu este directorul Editurii Vremea – editură care împlineşte anul acesta 25 de ani de existenţă. Lucru remarcabil, cu atât mai mult cu cât Editura Vremea este o editură mică, de nişă, creată în 1990 din pasiune pentru carte şi cu entuziasmul „romantic” al intelectualului român scăpat de sub dictatura comunistă şi ajuns să cunoască, în sfârşit, libertatea de expresie şi societatea de piaţă (întâi cu avantajele, apoi cu riscurile/ dificultăţile lor). Silvia Colfescu este, în acelaşi timp, şi scriitoare, prin fermecătorul volum cu pretext memorialistic Mătuşi fabuloase şi alte istorioare bucureştene (Vremea, 2013) – de altfel, farmecul interlocutoarei Silvia Colfescu nu e cu nimic mai prejos decât farmecul povestitoarei din carte. Mai multe – în interviul de mai jos. Citeşte tot articolul

Interviu cu Ioana Anastasia Anton: „Viața e comedie în esență” (text și video)

Vorbește suav, gesticuleaz blajin, dar pe scenă este ca un vulcan. Ioana Anastastia Anton povestește despre pasiunea sa pentru teatru, corelată cu pasiunea pentru literatură. Pe tânăra actriță, Ioana Anastasia Anton, o vedem în spectacolele Teatrului Odeon, Teatrului Bulandra, Teatrului de Comedie, dar și la Godot Cafe­teatru în proiecte independente Bella și cavalerul fără nume și SC. IMPRO SRL. Citeşte tot articolul

Interviu cu Lică Sainciuc: „Desenam de când mă ţin minte. Aveam condiţii prielnice: culori, hârtie, linişte…”

Zilele acestea am primit un set de cărţi pentru copii de la Editura Cartier. Cărţile sînt desenate, ilustrate de Lică Sainciuc. Le răsfoim şi citim pe îndelete cu Saşa, copilul meu de doar 4 ani. Saşa îl descoperă, eu îl redescopăr pe Lică Sainciuc, cel mai important „ilustrator de carte” din Republica Moldova. Cu aceste cărţi semnate de Lică Sainciuc au crescut generaţii şi generaţii de copii. Am încercat zilele acestea să stau puţin de vorbă cu Lică Sainciuc, acest om-instituţie, cel care a ilustrat peste 100 de cărţi. Citeşte tot articolul

„Cred că de multe ori trebuie să-ţi inventezi grădina interioară” Interviu cu Ioana Bâldea Constantinescu

Cunoscută în special pentru emisiunea „Oraşul vorbeşte” de la Radio România Cultural, Ioana Bâldea Constantinescu a debutat recent la Editura Humanitas, cu romanul Dincolo de portocali, o carte ce îmbină şase poveşti, cu personaje care se intersectează dincolo de orice graniţă, în acest joc postmodern în care autorul se retrage şi îl lasă pe cititor să se piardă în poveste, să o simtă, să o trăiască. Am stat de vorbă cu Ioana Bâldea Constantinescu despre această minunată aventură pe care a început-o în lumea literaturii, despre puterea imaginaţiei şi despre importanţa de a ne găsi fiecare propria noastră grădină de portocali. Citeşte tot articolul

Interviu: Nava Semel despre tragedia Holocaustului și păstrarea memoriei

Nava Semel este o cunoscută autoare din Israel, a cărei carte, Râs de șobolan, a fost tradusă de curând în limba română, cu o prefață elogioasă, scrisă de Norman Manea. Scriitoarea Nava Semel a publicat volume traduse în mai multe limbi și a primit premii literare importante atât în Israel, cât și peste hotare. Ea apare în documentarul Aliyah DaDa, regizat de Oana Giurgiu, o incursiune personală, bine documentată, în istoria evreilor din România, în relația când absurdă, când paradoxală dintre români și evrei, ca un tablou suprarealist care se construiește vizual printr-o serie de colaje, îmbinând contextul istoric cu amintiri și istorii individuale. Povestea este decupată vizual în stil dadaist, într-un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Am văzut documentarul și vi-l recomand, atât pentru faptul că înțelegi natura relațiilor dintre români și evrei, istoria lor, cât și pentru modul ingenios în care Oana Giurgiu a ales să spună povestea. Membră a Institutului Massuah de Studiere a Holocaustului, ea povestește în film despre părinții ei, Mimi Artzi suptaviețuitoare a lagarelor naziste și tatăl ei, Yitzhak Artzi, originar din Bucovina, lider al organizației sioniste de tineret „Hanoar Haționi” în România, a devenit ulterior un important om politic din Israel. Nava Semel va fi prezentă joi, 26 martie, în foaierul Institutului Francez unde, de la ora 17:00, va avea loc lansarea cărții Râs de șobolan și, de la ora 18:00, la Cinema Elvira Popescu la premiera documentarului Aliyah Dada. Recunosc că am citit cartea cu un nod în stomac, fiind vorba de o fetiță care a fost dată de părinții săi unor țărani pentru a fi protejată în timpul prigoanei împotriva evreilor, țărani care au ținut-o ascunsă într-o groapă și care au supus-o unor abuzuri greu de imaginat. Este o carte care combină povestirea cu poezia, care abordează subiectul din unghiuri atât de diferite și care, de fapt, vorbește despre memorie, despre cum istoria personală dureroasă capătă formă prin cuvinte și povestire, despre poveștile tragice ale comunității evreiești și despre păstrarea lor. Despre „Râs de șobolan”, scriitorul Norman Manea declara că este o carte „puternică și unică, precum arta însăși”, una dintre „acele opere opere interesante, originale, autentice, de reală vibrație și forță”. Citeşte tot articolul

Interviu cu Dan Coman: „Întotdeauna dragostea presupune fragilitate și dezechilibru”

Dan Coman a debutat cu volumul de poezie anul cîrtiței galbene (Timpul, 2003). Acestuia i-au urmat alte două cărți de poezie, ghinga (Vinea, 2005) și Dicționarul Mara (Cartier, 2009). A fost recompensat, în 2004, cu Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, și cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, în 2010 a primit Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. Citeşte tot articolul

„Filmul este o cercetare pe care oamenii o fac asupra timpului“ – Interviu cu Cezar Gheorghe

Debutul editorial al lui Cezar Gheorghe – „Gândirea-cinema” (Cartea românească, 2014) – aduce, în planul criticii de film contemporane, o nouă perspectivă, filozofică, asupra cinematografiei, propunând conceptul de gândire-cinema, prin care îşi propune să răspundă întrebării „Ce poate şti corpul tău despre film?”. Analizând momente-cheie din evoluţia cinematografiei, filme-cult precum „Oglinda” de Tarkovski sau „Ultimul an la Marienbad”, în regia lui Alain Resnais, şi filtrându-le prin teorii ale interpretării cinemaului din perspectivă filozofică, de la Bazin la Bergson şi Deleuze, criticul Cezar Gheorghe ne invită să vedem în cinema o modalitate complexă de a ne reîntoarce către viaţă. Pentru că cinemaul trebuie să adopte limbajul trupului pentru a se exprima, iar limbajul trupului este limbajul vieţii. Citeşte tot articolul

Interviu cu Ana Dragu: „Cred că orice om are o poveste de spus”

Ana Dragu este, așa cum scrie și în descrierea de autor de pe site-ul editurii Polirom, jurnalistă, poetă - a publicat, până acum două volume de poezie: Păpușa de ceară (Editura Charmides, 2008) și Păzitoarea (Editura Charmides, 2012) -, fondatoarea și președinta Asociației Autism Europa Bistrița. În 2007, aceasta a înființat Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț” Bistrița și, totodată, a pus bazele primei reviste periodice despre autism din România, intitulată 2 Elefanți. A publicat, de asemenea, peste o sută de articole despre autism. Citeşte tot articolul

Gheorghe Crăciun – interviu inedit (nepublicat): Oricît am vrea să credem altceva, scrisul e meserie

Acum zece ani, făceam revista Facultății de Litere din București, (be)Tonuri. I-am luat atunci un interviu lui Gheorghe Crăciun, un scriitor pe care îl admiram enorm. Revista și-a încetat apariția înainte ca interviul să fie publicat. Printr-un concurs nefericit de împrejurări, am pierdut după un timp aproape toate materialele programate pentru numărul următor, printre care și acest interviu. L-am căutat în repetate rânduri, pe diverse calculatoare, mailuri, nu era de găsit. M-am gândit de foarte multe ori la el, cu un regret imens că nu a fost publicat și cu vina că l-am pierdut. Ieri s-au împlinit 8 ani de la dispariția scriitorului și am schimbat câteva vorbe cu Oana Crăciun, fiica sa, pe Facebook, după ce ieri căutasem din nou, fără succes, prin mailuri și foldere vechi, interviul, sperând la un miracol. Miracolul s-a produs - am întrebat-o pe Oana Crăciun, fără speranțe prea mari, dacă ar fi cumva vreo șansă să mai existe documentul undeva. Căutând în arhiva din calculatorul său, l-a găsit! Interviul pierdut de 10 ani! Și, pentru că lucurile fac un arc miraculos în timp, una din întrebările pe care i le-am pus în 2005 era cum va arăta cartea cult a anului 2015. Și iată câ acest interviu iese la lumină exact în 2015. Oana Crăciun pune găsirea interviului pe seama meticulozității extraordinare a scriitorului, a ordinii care-l caracteriza și a rigorii sale atât de cunoscute. Recunosc că am primit interviul cu mare emoție, ca pe ceva foarte prețios pierdut și regăsit, și că, pentru mine, dar cred că mai ales pentru cititori, este un moment important în cunoașterea scriitorului extraordinar care a fost și va fi mereu Gheorghe Crăciun. Vă reamintesc că, la editura Cartea Românească, a fost lansată de curând Seria de autor Gheorghe Crăciun, sub îngrijirea criticului literar Carmen Mușat și a fiicei scriitorului, Oana Crăciun, serie care a debutat cu volumele Acte originale/Copii legalizate (variațiuni pe o temă în contralumină) și Mecanica fluidului. Gheorghe Crăciun a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români,eseist, publicist, teoretician al postmodernismului și critic literar. Citeşte tot articolul

Interviu cu Immanuel Mifsud

Interviu cu Immanuel Mifsud: „Sunt mereu stânjenit să spun cum am devenit scriitor”

Immanuel Mifsud este un scriitor maltez foarte cunoscut. Mai mult decât atât, este considerat a fi cel mai important reprezentant al Generației X de scriitori maltezi. A început să scrie la vârsta de șaisprezece ani, atât proză, cât și poezie. Câteva dintre operele sale au fost traduse și publicate într-un număr de țări europene și în Statele Unite ale Americii. De asemenea, el a lucrat cu grupuri de teatru experimental, regizând propriile piese de teatru, dar și texte de Cehov, Dario Fo, Max Frisch, Federico Garcia Lorca, Harold Pinter, etc. Citeşte tot articolul

Interviu cu Gheorghi Gospodinov: „Cred că scriitorul ar trebui să fie pe străzi”

Gheorghi Gospodinov este unul dintre cei mai cunoscuți și traduși scriitori bulgari de după 1989. A publicat patru volume de poezie, un volum de proză scurtă (And Other Stories, 2001), două piese - D.J. (iniţialele lui Don Juan, 2004) şi The Apocalypse Comes at 6 pm (2010, cu premiera americană în 2014), dar a scris și scenarii pentru scurt metraje (cel mai recent este Omelette, mențiune la Festivalul de Film Sundance, ediția 2009) și a creat un roman grafic, The Eternal Fly (2010, împreună cu artistul N. Toromanov).  Citeşte tot articolul

Marius Daniel Popescu (interviu): “Scriu ca să redau un tablou care m-a făcut să vibrez”.

Marius Daniel Popescu  a făcut parte din Grupul de la Brașov, condus de scriitorul Alexandru Mușina, pentru ca apoi să plece în Elveția. După ce a publicat poezie în română și franceză, în 2008 îi apare primul roman, Simfonia Lupului, scris în franceză, carte ce a câștigat prestigiosul premiu Robert Walser, Marius Daniel Popescu devenind un nume cunoscut în spațiul literar franco-elvețian. În 2014, apare Culorile rândunicii, a doua parte din trilogia începută. Pe Marius Daniel Popescu l-am văzut prima oară la Iași și am avut ocazia să stăm de vorbă cu el la București, în cadrul FILB. E un scriitor atipic, cu un stil literar aparte, ale cărui două cărți excelente vi le recomandăm. Am stat de vorbă cu Marius Daniel Popescu despre literatură, despre România, despre Grupul de la Brașov dar și despre viziunea lui asupra artei și, de ce nu, a vieții. Citeşte tot articolul