La fața locului

Robert Simonišek: „Cred că scrisul în general ar trebui să fie expresia unei necesități interioare și că poezia, proza, eseul sunt doar forme diferite de exprimare”

Robert Simonišek s-a născut în 1977, în Slovenia. Este poet, prozator, eseist și critic de artă. A fost, vreme de câțiva ani, ghid de turism, iar vreme de câteva luni, a predat la Universitatea din Ljubljana. La sfârșitul lui octombrie a participat la maratonul de poezie prin Europa Centrală și de Sud-Est, din cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, alături de alți poeți din România și din străinătate. Citeşte tot articolul


Vlad Drăgoi: „distracţie, destindere, asta vreau să-mi fie poezia” (interviu)

Sfârșitul lunii octombrie a adus cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Scriitori din România și Europa Centrală au participat la evenimentele organizate pe parcursul a patru zile. Șase dintre invitați au citit din romanele lor, alți patru s-au întrecut într-un maraton de poezie, iar patru au intrat în ring, concurând într-un meci de box literar. Unul dintre cei patru concurenți ai Literary Death Match a fost Vlad Drăgoi. Citeşte tot articolul


#FILTM6 – Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, ediția a VI-a

În perioada 25-28 octombrie 2017, literatura a cucerit din nou Timișoara. Cele patru zile (iar nu trei, cum au fost până în acest an) ale celei de-a șasea ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) au adus laolaltă scriitori din zece țări. Promițător și deja cu tradiție, FILTM a fost, și în acest an, pe măsura așteptărilor. O spun organizatorii, o spun și cei care au fost prezenți seară de seară la lecturi și dezbateri. Citeşte tot articolul


Simona Antonescu: „Mi se părea atât de frumos subiectul vieții lui Manuc încât eram convinsă că altcineva îl va descoperi înainte să prind eu suficientă putere ca să-l scriu”

Pe Simona Antonescu am cunoscut-o acum câțiva ani, cu prilejul lansării la Bookfest a romanului ei de debut, Fotograful Curții Regale. Am fost impresionată să descopăr o scriitoare matură, cu un stil deja conturat, și – nu puțin lucru, în zilele noastre – o excelentă povestitoare. M-am întrebat, atunci, dacă e vorba de un caz de scriitor „de sertar”, care, perfecționist fiind, și-a tot amânat momentul debutului. Mai târziu, abia după ce au apărut pe piață și Darul lui Serafim (Cartea Românească, 2016), și Hanul lui Manuc (Polirom, 2017), am aflat că Simona Antonescu scrie - mai bine zis, și-a „dat voie” să scrie - de doar câțiva ani, deși i-a plăcut întotdeauna să inventeze povești, și o face foarte bine. Am reîntâlnit-o la Iași, la a V-a ediție FILIT de anul acesta, și am stat îndelung de vorbă despre scris, copilărie și, cel mai important, despre eroii cărora le-a dat viață în paginile cărților sale. Citeşte tot articolul


Figura literară a lui Don Juan și un proces just – Don Giovanni în regia lui Andrei Șerban

Cum ne putem explica și, mai ales, cum putem gusta o punere în scenă modernă a unei opere clasice? Cazul concret: Don Giovanni de Mozart în regia lui Andrei Șerban.

Părerile sunt împărțite, dar e imposibil să nu vedem cum balanța înclină (dramatic) de partea detractorilor. Desigur că motive de derută sunt, pornind de la acela că există un cod (al bunului simț?) care face ca operele intrate în canon să fie, așa-zicând, inviolabile. Așa cum este, am spune fără să clipim, și cazul lui Don Giovanni. Și totuși, afirmația e cât se poate de greșită. Da, există ceea ce am putea numi donjuanism, dar să fie oare acesta un mit imobil, fără nuanțe și repuneri în discuție? Bineînțeles că nu. Citeşte tot articolul


Jeff Lindsay: „I-am lăsat loc lui Dexter să se întoarcă, dacă va vrea” (interviu)

Creatorul faimosului criminal în serie Dexter, Jeff Lindsay, a fost unul dintre invitații celei de-a V-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). A urcat pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” duminică, 8 octombrie, în cadrul Serilor FILIT, într-un eveniment moderat de Vlad Tăușance. Publicul l-a îndrăgit imediat, căci Lindsay e tipul de scriitor american performer, care a înțeles că (și) industria editorială e o afacere, că autorul trebuie să contribuie activ la promovarea scrierilor sale, iar cititorii trebuie seduși cu toate armele pe care le ai în dotare - în cazul său, e vorba despre prezență de spirit, spontaneitate, onestitate, povești atipice, și, presărat peste toate, un umor nebun. Citeşte tot articolul


Gao Xingjian: „Literatura ne ajută să trezim conștiința” (interviu)

Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000, este un scriitor foarte puțin cunoscut la noi. Și asta pentru că, până de curând, nimic din opera sa nu fusese tradus în limba română - acum avem două volume, unul de proză scurtă (O undiță pentru bunicul meu, Editura Polirom, traducere din limba chineză și note de Irina Ivașcu) și unul de eseuri (Literatură şi libertateEditura Muzeelor literare, traducere din limba chineză şi note de Irina Ivaşcu, prefaţă de Noël Dutrait, tradusă din limba franceză de Monica Salvan, cu un cuvînt înainte de Liu Zaifu), ambele extraordinare, amândouă apărute chiar înainte de venirea acestuia în România, la cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT).  Citeşte tot articolul


FILIT. Zoom in: poezia

Uneori, când mă gândesc la poezie, îmi reverberează în minte ceva ce spunea poetul olandez Menno Wigman, și anume că poetry is not a form of charity./ But rather a disease that you share with a handful of hopeless idiots. Însă ce s-a întâmplat (și) la FILIT-ul de anul acesta tinde să dezamorseze versurile de aici, să relativizeze întrucâtva adevărul lor. Citeşte tot articolul


Bookfest Tîrgu Mureș – sau de ce avem nevoie de târguri de carte în țară

Acum o săptămână și câteva zile mă întorceam de la Bookfest Tîrgu Mureș, ediția a IV-a, plină de entuziasm. Deși nu am stat pe toată perioada salonului de carte, ci doar (aproape) două zile, a fost suficient ce am văzut acolo pentru a mă convinge că avem nevoie de târguri de carte (și) în țară, nu numai în capitală. A fost primul salon de carte din provincie la care am mers, după cele organizate tot de Bookfest (adică de Asociația Editorilor din România, AER, sub egida Federației Editorilor din România), la Iași, în timpul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Nelegat de niciun festival sau alt eveniment literar mai mare, Bookfest Tîrgu Mureș a fost o reușită, din punctul meu de vedere, grație publicului, cititorilor (cu precădere tineri) care au fost prezenți în număr mare la târg, au participat la lansările organizate cu această ocazie, dar, mai important decât atât, au consultat ofertele editurilor, și-au ales cărți pe gustul lor și s-au bucurat de zile pline printre zeci de mii de volume.  Citeşte tot articolul


Al treilea an la Săvîrșin – despre tabăra de poezie de la Săvîrșin

Am coborât din tren cu Soso a.k.a. Sorin Despot și Juli a.k.a. Iulia Popescu și, de atâta entuziasm că ne-am întors la Săvîrșin, i-am uitat pe Cătălina Suditu, Radu Nițescu și pe Mihnea Bîlici în gară, de unde i-a recuperat imediat Nică de la primărie. Apoi, am ajuns la barul lui Mami, care ne-a primit din nou ca și cum am fi copiii ei, cu „Să îți ajute Dumnezeu, rază de soare!” și „Vă pupă mami!”. Apoi, la masa noastră a apărut Voinea și ne-a făcut cinste cu bere, ciorbe, bulion, cartofi prăjiți și ne-a invitat la el acasă, unde puteam să facem duș și să ne spălăm hainele, ajutați de soția și de fiica lui. Așa sunt primiți în fiecare an poeții la Săvîrșin, la ceea ce oficialitățile locale numesc Tabăra de creație a tinerilor scriitori. Sătenii s-au obișnuit în cele 11 ediții cu noi, știu că apărem în fiecare an pe la începutul lui septembrie, pe unii ne știu deja după nume, pe unii ne știu după față și mereu așteaptă să cunoască invitații noi. Anul acesta trupa a arătat așa: Radu Nițescu, Dan Mihuț, Nouri Nouria, Mihnea Bâlici, Eugen Rogojan, Eva Sărășan, Miki Vieru, Cătălina Suditu, Victor Țvetov, Raluca Ialomițeanu, Andreea Chiper, Iulia Popescu și cu mine, supravegheați de Sorin Despot, care organizează de niște ani buni tabăra. Citeşte tot articolul


Audioteca Şeherezadei, un proiect care eliberează minţile prin lectură

„Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta.” - John Kennedy

Cu acest citat a început discursul care a deschis seara lansării unui proiect educaţional bazat pe lectură: Audioteca Şeherezadei. Pe Şeherezada sau pe Adriana Moca o cunoaşteţi din cadrul emisiunii Cărţile Şeherezadei, incluse în format capsulă în emisiunea Oraşul Vorbeşte de la Radio România Cultural, prezentată de omul de radio şi scriitoarea Ioana Bâldea Constantinescu. Citeşte tot articolul


Manualul unic sau împotriva diversității

Sunt trei situații în care întâlnim manualul unic, spune Liviu Papadima, prima e în cazul unui război, a doua în dictatură și a treia în țările din lumea a treia, care nu pot asigura resursele educaționale. Din ce știm, România nu se află în nici una dintre aceste situații. Totuși, se vehiculează prin Ministerul Educației și prin vocea ministrului Liviu Pop, care a spus acum câteva zile: „Săptămâna viitoare vom veni cu un act normativ în Guvern în aşa fel încât să punem capăt acestei sarabande din ultimii cinci ani, Editura Didactică şi Pedagogică să preia integral editarea manualelor şcolare în aşa fel încât elevii de clasa a V-a, toţi elevii din România să beneficieze la timp de manuale”. Ce vrea guvernul? Renunțarea la manualele alternative și înlocuirea lor cu un manual unic. Ca pe vremea comunismului și imediat după. Manualul unic ar urma să fie creat de Editura Didactică și Pedagogică și să fie tipărit la Monitorul Oficial. Manualele ar putea fi declarate de importanță strategică, spune premierul. Citeşte tot articolul

Viețile personale ale poeților sau despre Întâlnirile de la Telciu 2017

La 4 ani distanță, Gelu și Cristina Vlașin au adunat din nou o mână de poeți în casa lor din Tranzbordare, un spațiu care până acum câteva zile nu apărea pe nicio hartă, pentru a concretiza a treia ediție a Întâlnirilor de la Telciu. Nu a fost nici tabără, nici reședință literară, ci Gelu a făcut, cu live-urile lui, ca această săptămână să pară mai degrabă un reality show care s-ar fi putut numi Viețile personale ale poeților. Cum prăjește Manasia un ou la 9 dimineața? Care e ora de culcare a Sânzianei Șipoș? Citeşte tot articolul


De ce sunt importante festivalurile de literatură?

Între 6-9 iulie 2017 a avut loc a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră „poezia e la Bistriţa”, sub egida Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Societatea de Concerte Bistrița. Organizatorii au fost, ca de obicei, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari și familia Țărmure. Citeşte tot articolul


Minunata casă cu cărți din Roșia Montană și poveștile ei

Recent, am fost la Roșia Montană. A fost o premieră absolută pentru mine - pentru că nu am ajuns la niciuna dintre edițiile festivalului FânFest -  și, fără să exagerez, absolut fantastică. Melange-ul dintre peisajele faine, poveștile și oamenii locurilor și casa cu cărți în care am stat a făcut ca această experiență să fie una deosebită, pe care să îmi doresc să o dau mai departe tuturor bookaholicilor care vor să-și petreacă cel puțin un weekend într-un loc altfel. Citeşte tot articolul