Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

Pe fast-forward în second life. Andrei Zbîrnea, „#kazim (contemporani cu primăvara arabă)”

După debutul cu volumul de poeme „Rock în Praga” (2011), Andrei Zbîrnea revine la Editura Herg Benet, cu o poezie a deconstrucţiei şi a disipării eului în haosul tot mai derutant al lumii contemporane, fără să îi imprime o notă de lamentaţie. În „#kazim (contemporani cu primăvara arabă)” (2014), prin vocea personajelor Ásha și Kazim, poetul devine pur şi simplu un observator al realităţii şi, departe de a merge în căutarea timpului pierdut, încearcă să ofere o soluţie personală pentru adaptarea la noul mediu fragmentar în care trăim. Andrei Zbîrnea propune o poezie a prezentului, pe care nici nu-l urăşte, nici nu-l iubeşte, ci şi-l asumă cu maturitate, încercând să-i descopere şi părţile bune, şi cele rele, un prezent în care este loc pentru orice, dar în care s-au şi spulberat toate siguranţele anterioare. Este o lume a violenţei acceptate tacit, dar în care poate încă să îşi mai facă loc un strop de poezie. O poezie a contemporanilor cu protestul, cu violenţa, cu totalitarismul ce a căpătat feţe noi, cu uriaşa deschidere a tehnologiei. Citeşte tot articolul

Anchetă: Cartea de sub brad

Sub brad încap tot felul de cadouri. Încap, fireşte, şi o grămadă de cărţi. Cărţile copilăriei, prima carte primită de la Moş Crăciun, cărţile pe care le dăruiţi anul acesta sau pe care le-aţi dăruit anul trecut, cartea pe care o scrieţi sau o traduceţi acum. Cartea pe care o citiţi, an de an, de îndată ce se aud primele colinde. Cartea pe care copilul dumneavoastră a descoperit-o, frumos împachetată, printre jucării şi dulciuri. Am vrut să aflăm ce cărţi se află sub bradul unor scriitori care nu mai au nevoie de nicio prezentare: Matei Florian, Veronica D. Niculescu, Cristian Robu-Corcan, Ştefania Mihalache şi Bogdan Suceavă. Poate vom pune diseara, sub brad, chiar una dintre cărţile lor (scrise, traduse sau doar recomandate, acum, de ei). Încă mai e timp! Citeşte tot articolul

10 cărți românești de dat în dar de Crăciun

Ultima sută de metri de cumpărat cadouri pentru cei dragi, de Crăciun, începe să se evapore cu o rapiditate care a creat un trafic infernal în București și nervi întinși la maxim. De aceea, ne-am gândit să venim în întâmpinarea voastră cu o listă scurtă de cărți (doar sunt cadoul perfect, nu-i așa?) pe care le puteți oferi drept cadou (sau pe care vi le puteți pune singuri sub brad), așa, să vă mai detensionăm puțin și, sperăm noi, să vă dăm câteva idei bune. Iar pentru că echipa Bookaholic promovează și susține, de câțiva ani, literatura română contemporană, cele zece cărți de dat în dar recomandate sunt semnate de scriitori români.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Maria Surducan: „Basmul este făcut să fie repovestit mereu”

Maria Surducan este ilustrator de carte, autor de bandă desenată şi grafic designer. A terminat facultatea, dar și masterul, la Universitatea de Artă şi Design de la Cluj. A ilustrat, printre altele, Pentru ce mergem la operă?, de Tiberiu Soare, volum publicat de Fundația Calea Victoriei, și Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu, tipărită de Editura Vellant. Prima ei carte, scrisă și ilustrată, a fost David și puiul de întuneric (Editura Benefica, 2012). Cea de-a doua, pretextul pentru întâlnirea noastră și interviul de față, se numește Prâslea cel voinic și merele de aur și a fost reeditată de curând de Editura Vellant.  Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: „Oamenii Timpului”, autori români traduși în străinătate și apariții editoriale de neratat

A mai trecut o săptămână și am selectat, pentru voi, cele mai proaspete știri din lumea cărții din România. Ne bucurăm, împreună, că doi dintre „Oamenii Timpului” sunt scriitorul Emil Brumaru și jurnalistul Viorel Ilișoi, că romanul „Viața începe vineri”, de Ioana Pârvulescu, va fi tradus în șapte limbi, iar romanele „Viețile paralele”, respectiv „Captivi”, primul semnat de Florina Ilis, iar cel de-al doilea de Norman Manea, au fost publicate în limba franceză, respectiv în engleză. De asemenea, am aflat de la ICR Chișinău că, la Leova, va avea loc o expoziție interesantă dedicată lui Lucian Blaga. Pe lângă aceste vești bune, am consultat și site-urile editurilor de la noi și am ales șase dintre cărțile care ne-au atras atenția, poate vă vor ajuta la cadouri. Lectură plăcută! Citeşte tot articolul


Adela Greceanu (interviu): Poezia este una dintre forţele care pot ţine în echilibru “realitatea” şi “irealitatea”

Adela Greceanu (n. 1975, Sibiu) este scriitoare şi jurnalistă de radio. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupa atît de mult... (Editura Eminescu), urmat de Domnişoara Cvasi (Editura Vinea, 2001) şi Înţelegerea drept în inimă (Editura Paralela 45, 2004). În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii (Editura Polirom). În 1998 a apărut antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, realizată de Marin Mincu. Din 1998 lucrează la Radio România Cultural, unde realizează emisiuni literare. Am stat de vorbă cu Adela cu ocazia apariţiei celui mai recent volum de poeme al său, Şi cuvintele sînt o provincie (Editura Cartea Românească, 2014) – un volum splendid, pe care vi-l recomand cu căldură. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: câștigătorii concursului IDC, standul României la Sofia, premii, traduceri, noutăți editoriale

Încă apar cărți faine, chiar dacă suntem deja la jumătatea lui decembrie, iar veștile săptămânii acesteia sunt diverse, interesante și, bineînțeles, bune. De pildă, au fost desemnați câștigătorii concursului „Incubatorul de condeie”, iar festivitatea de decernare a premiilor va avea loc mâine, 13 decembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu; sau scriitorilor Doina Ioanid și Liviu Antonesei le-au apărut noi traduceri în limba franceză, respectiv engleză; sau standul României de la cea de-a 42-a ediție a Târgului Internaţional de Carte de la Sofia - care arată minunat, iar scriitorii români invitați acolo sunt printre cei mai buni pe care-i avem - a fost vizitat de președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev; sau faptul că Matei Vișniec a primit Premiul „Augustin Frățilă”, în valoare de 10.000 de euro, etc.Dar farmecul este, nu-i așa, să le descoperiți chiar voi, în cele ce urmează. Lectură plăcută! Citeşte tot articolul

„Fetița care se juca de-a Dumnezeu”, de Dan Lungu – literatură de primă mână

„Fetița care se juca de-a Dumnezeu” (Editura Polirom, colecția „Fiction LTD”, 360 de pagini) este cel mai recent roman semnat de binecunoscutul scriitor român Dan Lungu, apărut la începutul lui octombrie și întâmpinat cu entuziasm de către cititorii literaturii acestuia (printre care mă număr, cu mândrie). Cartea aceasta te trece prin toate emoțiile posibile, de la bucuria de a descoperi un personaj principal copil, simpatic, plin de imaginație, tristețea de a vedea încercările prin care trece fetița în lipsa mamei, neputința, disperarea că nu poți face nimic, că ești un martor tăcut al evenimentelor, și până la a te amuza, a te înveseli, numai pentru a te năuci, tulbura și surprinde apoi. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Mircea Cărtărescu, distins cu Premiul pentru bună înțelegere europeană de la Leipzig, România, invitat de onoare la Sofia & altele

În ultima zi de FILB încercăm să vă aducem cele mai proaspete știri din lumea cărții din România, înainte de a ne pregăti pentru a ne îndrepta spre Muzeul Țăranului Român, acolo unde vom asista, în premieră, la o seară dedicată literaturii SF & F. De departe cele mai importante vești sunt faptul că România este țara invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Sofia - vor fi prezenți scriitori români unul și unul, moderatori pe măsură, astfel încât, dacă sunteți în Bulgaria, evenimentele românești sunt de neratat - și prestigiosul Premiu pentru bună înțelegere europeană care-i va fi decernat scriitorului Mircea Cărtărescu anul viitor, în martie, la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.  Citeşte tot articolul

FILB 2014 – cronică de festival

Sperăm că Bogdan Alexandru Stănescu nu vorbea serios când spunea că posibil ca aceasta să fie ultima ediție a Festivalului de Literatură București sau cel puțin ultima în formula asta. Ajuns la a șaptea ediție, FILB-ul și-a păstrat, din fericire, aerul intim, relaxat, cald. E un festival ca o întâlnire între prieteni, cu discuții purtate pe un ton firesc și cu invitați, unii pe care-i descoperi chiar atunci, care vorbesc cea mai autentică limbă a literaturii. Într-adevăr, FILB-ul e primul festival important de literatură, primul care și-a propus să aducă în același spațiu, față în față cu cititorii, scriitorii români și străini. Tocmai de aceea, nici măcar nu vrem să auzim că festivalul s-ar putea opri aici sau s-ar putea schimba radical. Ziua 1 FILB; Ziua 2 FILB; Ziua 3 FILB; Ziua 4 FILB. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2 3 4

#citescliteraturaromana

Azi și nu doar azi citim literatură română! Pentru că e Ziua României, ne-am gândit să vă reamintim cât de faină e literatura română printr-o mini-campanie. Și cât de nedreptățită uneori, puțin cunoscută sau privită cu prejudecăți, fără a fi cu adevărat citită, mai ales când vorbim de cea contemporană. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: începe Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB 7)! & altele

Gaudeamus 2014 a trecut și a lăsat în urma lui recorduri, buzunare goale, teancuri de cărți pe noptiere și multe, multe, foarte multe noutăți editoriale - mai jos, vă prezint doar nouă dintre ele, cele pe care le consider musai de pus pe următoarele liste de lecturi sau de cadouri; printre ele, o carte pentru copii semnată de Patrick Modiano și una pentru adulți, un nou volum de-ale Adrianei Babeți, o altă delicatesă de la Editura Univers, de data aceasta scrisă de o braziliană, un Murakami și-un Barnes de toate frumusețea, ș.a.  Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Gaudeamus, mon amour, plus multe vești bune

A mai trecut o săptămână și am mai adunat ceva noutăți din lumea cărții din România. Cele care ne-au atras atenția sunt următoarele: participarea scriitoarei Gabriela Adameșteanu la o întâlnire cu totul și cu totul specială la Paris, cea de-a treia conferință a Societății Tolkien din România, care are o temă foarte interesantă („J.R.R. Tolkien – Izvoarele inspirației”), călătoria Anei Blandiana în Spania, într-un turneu de prezentare a ultimei sale cărți apărute în spaniolă, volumul de poeme Patria mea A4, dar și prezența Ioanei Nicolaie la cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie de la Stockholm, pentru a-şi prezenta volumul Cerul din burtă, apărut în limba suedeză în 2013 sau vestea celei de-a opta traduceri a romanului Cartea șoaptelor, de Varujan Vosganian, de data aceasta în norvegiană.  Citeşte tot articolul

Amintiri din ublieta comunistă – Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi, de Herta Müller

Publicat în limba germană, în 1997, romanul Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi, de Herta Müller este, la fel ca majoritatea cărţilor sale , o autoficţiune, dar nu neapărat în sensul francez al termenului, de autoexpunere într-o stilistică simili-psihanalitică sau de angrenaj narativ menit să discrediteze autobiografia ca practică textuală a sincerităţii. Romanele ei sunt autoficţiuni în măsura în care sunt şi cărţile unor Philip Roth, J. M. Coetzee sau Amos Oz: poveşti scrise la persoana I, cu numeroase „ticuri” autobiografice, mizând şi întreţinând o ambiguitate în interiorul relaţiei dintre autor şi naratorul-personaj. Un fel de romane autobiografice într-o epocă în care acest gen nu se mai poate „vinde” cu inocenţa de odinioară. Citeşte tot articolul