
Literatură străină

Amintiri despre viitor de Erich von Däniken, carte reeditată în 2011 la Lifestyle Publishing (Grupul Editorial Trei) – în traducerea din germană a Laurei Karsch – este, pentru mulţi dintre noi, o carte celebră şi, în orice caz, un bestseller mondial. Prima ei ediţie a apărut în 1968, la Editura Econ din Düsseldorf, după ce fusese respinsă de multe edituri: în prefaţa ediţiei germane din 1992, autorul povesteşte peripeţiile prin care a trecut publicarea cărţii, dar şi succesul ei fulminant în întreaga lume, deopotrivă cu reacţiile – pro sau contra – ale oamenilor de ştiinţă, cu privire la ipotezele îndrăzneţe pe care le avansează Erich von Däniken. Eu, una, îmi amintesc că am citit în adolescenţă cu mare curiozitate şi pasiune cărţulia aceasta. Citeşte tot articolul

Ce am căutat la Gaudeamus
Văd tot felul de topuri şi recomandari apropo de Gaudeamus, aşa că o să povestesc şi eu una alta de prin tîrg. O să amestec două, trei recomandări de cărţi cu două vorbe despre ce am adus în traistă, sperînd că va fi bun, plus un chilipir, acolo, că încă se mai găsesc. Citeşte tot articolul

”Self Help” sau ”Pravda”, de Edward Docx
Publicat în UK, în 2007, drept Self Help, și republicat anul următor, în varii țări, drept Pravda, romanul lui Edward Docx (aflat pe lista pentru premiul Booker din acel an) se potriveste mai bine cu al doilea titlu, pentru că este o poveste în căutarea adevărului. Istorisirea lui Docx își are originile într-o povestire adevărată, cea a propriei sale mame, care se credea pe jumătate indiancă, până când, pe patul de moarte, bunica lui Edward i-a mărturisit fiicei sale că este adoptată, și de origine rusă. Citeşte tot articolul

Interviu cu Andrei Kurkov: ”Am decis să fiu scriitor când am aflat că scriitorii nu se duc la muncă”
Despre Andrei Kurkov vă povesteam câte ceva atunci când discutam cea mai recentă traducere în limba română a uneia dintre cărțile sale, Prieten drag, tovarăș al răposatului. L-am întâlnit la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, unde a fost unul dintre scriitorii străini invitați. Kurkov este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori de origine ucrainiană, care însă scrie preponderent în limba rusă. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi, dovadă că are un public cititor dedicat. Citeşte tot articolul

Fundamentalist fără voie, filmul și cartea
Cu Mohsin Hamid a fost dragoste la prima lectură, pe care, recunosc, am început-o de la coadă la cap, invers cronologic, adică începând cu ultima lui carte, de anul acesta, How to Get Filthy Rich in Rising Asia. Fundamentalist fără voie, a doua lui carte, mai veche, din 2007, este singura tradusă la noi, deocamdată. După ea s-a făcut anul trecut și un film; luând în considerare efectul avut de roman la vremea sa (a fost pe lista nominalizărilor la Man Booker Prize și a fost și un mic best seller la nivel internațional), sau mai ales în ciuda acestor premise, ecranizarea a avut un impact neașteptat de scăzut asupra publicului. Și e păcat, căci nu e deloc un film prost. Citeşte tot articolul

Film: ”Trenul de noapte către Lisabona” – un tren pierdut
Trenul de noapte către Lisabona e genul de ecranizare prin care vezi cam pe unde bate romanul şi ce potenţial are, prin care te uiţi la străzi şi colţuri abrupte dintr-un oraş generator de fantasme şi cam atît. Faptul că Jeremy Irons are rolul principal nu modifică radical impactul filmului, care rămîne în cutia cu ecranizări cuminţi, ba chiar sărăcuţe la mai toate capitolele. Citeşte tot articolul

100 de ani de la nașterea lui Albert Camus
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea scriitorului și filozofului francez Albert Camus, reprezentant de seamă al existențialismului. Noroc cu Facebook-ul și cu prietenii scriitori pe care-i am în listă (mulțumesc, Iulian Tănase!), căci altfel, sincer vă spun, cu nasul în cărți și altele, am uitat tocmai de asta - deși Camus și Străinul + Ciuma = cărți în topul 100 personal al celor mai faine volume. Citeşte tot articolul

7 cărți pe care ți le recomandăm din topul celor mai bine vândute la Kilipirim
Târgul de carte Kilipirim abia s-a încheiat (pe 3 noiembrie). Lume multă, sala Dalles împânzită cu standurile editurilor, atmosferă prietenoasă, reduceri care mai de care, evenimente interesante pentru cei mici și cei mari. Iar de curând a fost dat presei și un top al celor mai bine vândute cărți la Kilipirim 2013, în funcție de cifrele declarate de fiecare editură în parte. Citeşte tot articolul

O scriitoare care face atmosferă: Sarah Dunant
Sarah Dunant scrie romane istorice, majoritatea plasate în Renaşterea italiană. Minuţiozitatea cu care descrie scene din viaţa de zi cu zi a acelei epoci şi atmosfera pe care o recreează în romanele ei o fac o scriitoare foarte prizată şi foarte citită. Citeşte tot articolul

Catherine-Paris şi ce se spune despre Martha Bibescu
Citind cu interes, dar şi cu plăcere, romanul Mathei Bibescu, Catherine-Paris, tradus de curînd de Magda Răduţă pentru Editura Polirom, am încercat să găsesc cît de multe informaţii am putut despre scriitoare. Cel mai adesea am dat peste un soi de cronici mondene şi peste înşiruiri de rude influente, amanţi şi relaţii sociale. Citeşte tot articolul

Periplul căutării de sine și pseudo-fericire în ”Mirajul fericirii” de Walker Percy
Azi e cea de-a treizecea aniversare a zilei mele de naștere, iar eu stau pe leagănul din curtea școlii, o aștept pe Kate și nu mă gândesc la nimic.
Mirajul fericirii, de Walker Percy, este considerat un roman clasic al literaturii americane. Din 1961, când a fost publicat ca volumul de debut al scriitorului sudist, până în 2013, când Polirom-ul s-a gândit să-l traducă (apărut în colecția Biblioteca Polirom. Esențial, traducere de Cătălina Antonia Stoenescu, 240 de pagini), este o distanță foarte mare. Ceea ce l-a repus pe linia literaturii, din punctul meu de vedere, a fost topul făcut de revista Time în 2005, top în care volumul de față apărea ca una dintre cele mai bune cărți din 1923 până în prezent. Citeşte tot articolul
N-a dansat decât o vară, de Per Olof Ekström
Am citit prima oară cartea N-au dansat decât o vară (în original Sommardansen) a suedezului Per Olof Ekström prin anii școlii generale. Am păstrat-o în amintire ca fiind o frumoasă, duioasă și tragică poveste de dragoste adolescentină, deși detaliile s-au risipit pe parcursul anilor. Motiv pentru care m-am bucurat să găsesc pe masă, la ultima ședință de redactie bookaholică, o ediție nouă (a mea era din '71, editura Meridiane), scoasă în 2013 de Polirom. Citeşte tot articolul

Falsă sinucidere, mafie, Est sălbatic, dragoste și așteptări: ”Prieten drag, tovarăș al răposatului”, de Andrei Kurkov
Prieten drag, tovarăș al răposatului este cea mai recentă traducere din Andrei Kurkov (Editura Curtea Veche, 2012, traducere din limba rusă de Antoaneta Olteanu, 120 de pagini), cel mai cunoscut și aclamat autor ucrainean care scrie, cu mici excepții, în limba rusă. Și-a început cariera literară pe când era paznic la o închisoare din Odessa, din 1996 dedicându-se exclusiv scrisului. A fost întâmpinat de critica literară cu entuziasm, fiind tradus în peste 30 de limbi. Scriitorul însuși are povești de viață fascinante, năucitoare, majoritatea întâmplări dintr-un Est nemilos, sărac, umilit și epuizat - despre acestea însă, veți afla în curând într-un interviu pe care Kurkov mi l-a acordat la FILIT pentru Bookaholic. Citeşte tot articolul

Cinci povestiri cu stafii pe care merită să le dezgropi de Halloween
Pentru că perspectiva Halloweenului bîntuie deja prin toate vitrinele şi reclamele, am zis să n-o ignor, că n-are rost. Aşa că am dezgropat, tematic, nişte povestiri (scurte, că sînt totuşi cu stafii) mult mai vechi decît vampirii din comerţ. Citeşte tot articolul

Jocul lui Ender, cartea și, în sfârșit, filmul
Aveam 16 ani când am citit Jocul lui Ender și m-a spulberat. Când ești adolescent, e drept, e ușor să te spulbere tot felul de chestii - dar și acum, încercând să-mi adic aminte despre ce era vorba în cărțile din teancul de SF-uri pe care le-am consumat în perioada aia, fără discernământ, din majoritatea îmi amintesc doar idei vagi, scene aleatorii - și asta în cel mai bun caz. Dacă mă întrebați despre ce e vorba în Valurile timpului de John Brunner n-o să vă pot spune nici atât. Citeşte tot articolul
