Cristina Stancu (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. A publicat poezie în revista Paradigma, pe site-ul Subcapitol și traduceri din limba franceză în Poesis internațional. Anul acesta i-a apărut la editura Tracus Arte volumul teritorii, pentru care a primit Premiul Național pentru debut în poezie „Iustin Panța”. A mai colaborat cu revista Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste și face și ilustrații. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "poeta"
Poemul săptămânii: „Și fac artă”, de Katja Perat
- Katja Perat (n. 1988) a absolvit în 2012 Facultatea de Filosofie și Literatură Comparată a Universitatății din Ljubljana, iar în prezent își continuă studiile doctorale în America. A publicat volumele Cei mai buni au căzut (Najboljši so padli, 2011) și Taxa pe valoare adăugată (Davek na dodano vrednost, 2014), pentru care a obținut numeroase premii. Este editor al revistei „Literatura” și semnează cronici și articole de critică literară, de artă și socială în bilunarul „Pogledi”.
Premiul PEN România 2017: Ruxandra Cesereanu pentru „Fugarii: Evadări din închisori și lagăre în secolul XX”
Ruxandra Cesereanu a obținut Premiul PEN România 2017 pentru volumul Fugarii: Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, apărut la Editura Polirom, în 2016. Premiul i-a fost decernat autoarei sîmbătă, 25 noiembrie, în cadrul Tîrgului de Carte Gaudeamus, iar juriul ediției din acest an a fost alcătuit din Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu și Radu Vancu. Citeşte tot articolul
Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și Ruxandra Cesereanu
În dialog cu scriitorii la Librăria Humanitas de la Cișmigiu – Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi, ediția a treia Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „nopțile prin orașul ăsta”, de Livia Ștefan
Livia Ștefan s-a născut în 1982 în Giurgiu și a „imigrat” în 2007 în București. A debutat în 2012 cu volumul re.volver (apărut la CDPL), care anunța o voce bine articulată, puternică, însă poate puțin prea ancorată în retorica „fetelor rele” de după 2000. A mai publicat poeme și povestiri în diverse reviste, dar și pe site-uri culturale (LaPunkt, Liceul Cosmic, Subcapitol), colaborând, când și când, cu trupa Oedip Piaf. Anul acesta a participat la atelierele de traducere organizate de ICR Stockholm și a fost invitată la Cosmopóetica, unul dintre cele mai importante festivaluri de poezie din Spania. Citeşte tot articolul
Medeea Iancu: „Eu este politic și istoric” (interviu)
Medeea Iancu a publicat în 2017 volumul de poezie Delacroix este tabu: suita romînească, Editura Cartea Românească. Pe coperta a patra, Gabriela Gheorghişor a scris: „Ca o preoteasă din alte vremuri, Medeea Iancu scrie o poezie incantatorie, menită să îmblânzească spaimele, să adoarmă durerile (trupului), să recreeze universul prin puterea misterioasă a cuvântului”.
Cărți, pisici și scriitori, în două case cu amprenta BFDO Architects
În timp ce trăgeam cu ochiul prin casele unora sau altora, graţie site-urilor de specialitate care ne arată idei faine de design şi amenajări interioare, am descoperit pe pagina web a firmei americane de arhitectură BFDO Architects un proiect numit House for Booklovers and Cats. Sper că vă dați seama că titlul mi-a stârnit curiozitatea și mi-am dorit să văd detalii, dar mai ales imagini. Aşa am aflat că este vorba despre locuinţa unui cuplu în care ea este artistă, poetă şi profesoară, iar el administratorul secţiei de poezie a unei biblioteci. Citeşte tot articolul
De la vulcanică la vulcaniană – despre „dar noi suntem oameni obișnuiți”, de Diana Geacăr
Fără a avea intenția de a face un bilanț, la capitolul „reveniri în poezie”, 2017 pare să fie o piñata din care cad tot felul de cărți care au ținut cititorii de poezie într-o stare de expectativă. Când spun asta nu mă gândesc în primul rând la volumele lui Dan Coman, insectarul Coman (apărut la Editura Charmides), și Claudiu Komartin, Maeștrii unei arte muribunde (Editura Cartier), ci mai ales la vocile feminine ale poeziei de azi, care sunt deja certitudini indubitabile: Diana Geacăr, Teodora Coman, Ana Dragu. La opt ani de la Frumusețea bărbatului căsătorit (Vinea, 2009), Diana Geacăr revine cu dar noi suntem oameni obișnuiți (Cartea Românească, 2017), probabil cel mai bine montat și închegat volum al său. Citeşte tot articolul
Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și Ioana Nicolaie
În dialog cu scriitorii la Librăria Humanitas de la Cișmigiu – Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi, ediția a doua Vă invităm să participați marți, 24 octombrie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o nouă ediție a întâlnirilor despre literatura română contemporană Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi. Invitata acestei seri va fi poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Citeşte tot articolul
FILIT. Zoom in: poezia
Uneori, când mă gândesc la poezie, îmi reverberează în minte ceva ce spunea poetul olandez Menno Wigman, și anume că poetry is not a form of charity./ But rather a disease that you share with a handful of hopeless idiots. Însă ce s-a întâmplat (și) la FILIT-ul de anul acesta tinde să dezamorseze versurile de aici, să relativizeze întrucâtva adevărul lor. Citeşte tot articolul
Anchetă: 31 de scriitori români invitați la FILIT 2017 ne spun ce (re)citesc acum și ce autori vor să întâlnească la Iași
O săptămână și-un pic mai avem de așteptat până la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care anunță o ediție grandioasă (aruncați un ochi pe acest program și veți înțelege pe dată despre ce vorbesc). Eu, una, abia aștept să ajung la Iași, să fug de la un eveniment la altul, ca în fiecare an, să ascult (și întâlnesc) numeroși scriitori (deopotrivă români și străini), să scriu despre festival și să iau interviuri. Citeşte tot articolul
Patimile după T.C. – despre „foloase necuvenite”, de Teodora Coman
Puțini sunt astăzi poeții lipsiți de orice cult al personalității, dezinteresați de mode și modéle sau de recunoașterea publică. Și mai puțini reușesc, în perioadele în care pregătesc o nouă carte, să nu facă public acest lucru, să nu-și afișeze travaliul poetic pe rețelele de socializare, să păstreze tăcerea până la apariția volumului. După debutul din 2012 cu volumul Cârtița de mansardă, Teodora Coman se închidea în coconul discreției pentru cinci ani. În tot acest timp a scris, experimentând noi tonalități, și a exersat cu atenția și acuitatea unui muzician destoinic înainte de marele spectacol. Acest parcurs e confirmat de foloase necuvenite, cea de-a doua carte a poetei sibiene, apărută, la fel ca prima sa carte, la Casa de Editură Max Blecher. Citeşte tot articolul
Lansare de carte și atelier pentru copii „Imaginează-ți”
Editura Pandora M (imprint Editura Trei) publică în această toamnă, în colecția PanDA, cartea „Imaginează-ți” de John Lennon. Cartea dedicată zilei de 21 septembrie, când în întreaga lume se sărbătorește Ziua Internațională a Păcii, este un emoționant îndem la pace și armonie între oameni. Având drept text versurile nemuritoarei piese a lui John Lennon - Imagine și creată în colaborare cu Amnesty International, această carte specială imaginează o lume în care domnește pacea și prietenia. Citeşte tot articolul
Blitz Show Revival #6
Marți, 19 septembrie 2017, la ora 19:09, în Green Hours, Blitz Show Revival se întoarce cu temele de vacanță făcute, cu manualele pregătite pe bănci și într-o casă nouă. Începând din această toamnă sunteți așteptați în Green Hours Jazz Café (Calea Victoriei 120), unde performance-ul, multimedia și improvizația se vor plia excelent pe specificul clubului. Blitz Show Revival #6 îi aduce aproape pe cîțiva dintre cei mai faini poeți care au adoptat și au fost adoptați de București în ultimii ani. Anca Bucur, Dan Mihuț, Andrei Dósa și Dmitri Miticov formează careul de ași la această ediție. Evenimentul va fi moderat de scriitorii Iulia Militaru și Mircea Dan Duță. Citeşte tot articolul
Anchetă: Cinci poeți despre tatuajele lor și legătura pe care o au ele cu scrisul
O formă de artă astăzi, o modalitate de a marca rolul indivizilor într-un trib sau condamnații în vremurile moderne, tatuajul rămâne un semn distinctiv, cu justificări și conotații multiple. Dacă acum câteva mii de ani, când apărea pentru prima dată, avea o funcție strict practică, de-a lungul timpului a căpătat semnificații mai degrabă estetice sau terapeutice. Nu doar un mod de a-ți înfrumuseța corpul, ci și o cartografiere transcrisă pe viu a unor momente existențiale, tatuajele vorbesc despre evenimente, gânduri, obsesii, traume sau mari bucurii pe care cei care și le fac vor să le înscrie, să le fixeze, dar și să le exorcizeze, închizându-le în straturile epidermei. Citeşte tot articolul