Cronici

Cronici cărți străine

Sunt atâtea cărți de literatură (și nu numai) străină care merită citite! 

Facem cronici de cărți de citit, fie că vorbim de autori clasici, mari, fie 

de noi descoperiri sau de literatură experimentală. Scriem cronici de 

cărți dintr-un unghi personal, subiectiv, vă spunem sincer ce credem 

despre ele. Găsiți cronici de carte pe înțelesul tuturor, nu stăm cu 

mâna la tâmplă și nu vrem să dăm lecții școlărești de literatură, ci să 

vorbim ca între prieteni despre lucrurile care ne pasionează. 

Recenzii cărți românești

Suntem la curent cu ce apare în literatura română, citim cărțile noi 

și scriem despre ele, citim și cărți clasice și scoatem la iveală autori 

ce merită descoperiți. Citiți aici recenzii la cărți ale autorilor români, 

recenzii carte nouă și veche, interpretări inedite sau abordări care 

depășesc canonul clasic. Credem că o recenzie de carte scrisă 

relaxat este un punct foarte bun de pornire pentru cititorii care caută 

cărți noi și recomandări. 

Recenzii cărți de specialitate

Mai rar, e adevărat, abordăm și cărțile de specialitate, mai ales în 

domenii cum sunt cărțile de business, cărțile de bucate, eseistica, 

teoria literară, studiile culturale și multe altele. Chiar și atunci 

când scriem cronici de carte specializată, tonul este unul relaxat, 

încercând să înțelegem, împreună cu voi, cititorii, despre ce e vorba.

Legea omenescului – despre Legea copiilor de Ian McEwan

Legea copiilor, al treisprezecelea roman al britanicului Ian McEwan a fost publicat în 2014 și tradus foarte repede în română, la Editura Polirom, de Dan Croitoru, fiind o carte surprinzătoare dacă o raportăm la stilul celor anterioare. Scris într-un stil clasic, romanul îi oferă cititorului o lectură angajantă, foarte plăcută ca ritm, frumusețe a frazelor, meandre ale suspansului și amestec al problemelor sufletești cu limitele și interpetările legii, ridicând multe și grele întrebări legate de dreptul la viață și la moarte, credință, iubire, lege, dreptate, sens, libertatea opțiunii, culpabilitate, fragilitatea oricărui echilibru sau imprevizibilul morții. Citeşte tot articolul

Măreția vieții în curgerea sa – o poveste pentru copii

E prima dată când scriu o cronică la o carte pentru copii (nu prea mici). Și nu-i, zău, treabă ușoară, căci în cărțile astea imaginarul (mai ales cel fantastic) vibrează mai omenește și mai simplu ca oriunde, deși sau tocmai pentru că este dublat de filosofic și de alegoric. Iar tu trebuie să preschimbi frumoasa poveste în niște reflecții critice pe care să le citească tot cei mari, părinții poate. Sau alegi să renunți la acestea și te mulțumești cu niște gânduri (întrebări) omenești pe care să le citească cine vrea. Eventual, ascultând ceva clasic: Guns N Roses - Sweet child o mine, Deep Purple - Child in time sau chiar Metallica cu Turn the page. Citeşte tot articolul

Umberto Eco – Numărul zero sau haosul din jurul nimicului

Început cu mulți ani în urmă, romanul Numărul zero a fost terminat și publicat de Umberto Eco abia de curând. Cu o acțiune plasată în Italia anilor ’90 (însă atât de familiară și zilelor noastre), romanul are în centrul său teme nu tocmai străine de cărțile anterioare ale scriitorului italian. Teoria conspirației care naște paranoia și culisele jurnalismului de scandal susțin spectacolul haosului care se ridică în jurul nimicului, se hrănește din nimic și duce la nimic, prinzând în vârtejul său oameni ce au senzația că muncesc pentru a-și clădi viitorul. Sugestia se regăsește și în titlul romanului care face trimitere la ziarul inexistent în jurul căruia se agită personajele. Un ziar numit Mâine (un mâine ce moare constant azi), care nu o să apară niciodată, dar care poate funcționa ca instrument de șantaj. Citeşte tot articolul

Radu Cosașu – chipul filmului întors spre lume sau spectacolul etern al uimirii

Asumarea scrisului ca soluție a supraviețuirii în fața disperării capătă la Radu Cosașu forme care desfată. Inteligența, sensibilitatea, subtilitatea ironiei, puterea sincerității, conexiuni ori sugestii mustind de arome și o expresivitate cruntă - asigură o savoare teribilă a lecturii. Volumul II din seria Operelor publicate la Editura Polirom – O viețuire cu Stan și Bran. Sonatine -, impresionează prin substanța și perspectiva viețuirii prin arta cinematografică și nu numai, căci în fiecare pagină filmul, literatura, muzica și viața trăită se fac una, împrumutându-și esențele și formele: „Viață și roman, carte și existență, ficțiune și realitate, literă scrisă și gest viețuit sunt una, n-avem răscruci, n-avem frontiere, drumul e larg, fastuos și unic - viața, dacă nu e ca în romane, n-are sens”. Tărâm coagulant, protector, plin de secrete și trucuri existențiale, dar și spectaculos, arta nu poate fi decât germinatoare, insinuându-se inepuizabil în viață. Citeşte tot articolul

Cizme, robă, cămașă de noapte – de Jorge Amado

"Cizme, robă, cămașă de noapte", cartea brazilianului Jorge Amado apărută în colecția Globus a editurii Univers, m-a prins destul de greu, motiv pentru care am fost tentată să urmez sfatul lui Jorge Luis Borges din “Borges la 80 de ani. Conversații. Cărțile și noaptea” și anume: "dacă o anumită carte vă plictisește, lăsați-o din mână!". M-am încăpățânat însă să descopăr ceea ce promitea titlul ei reușit și am citit-o (mai greu, recunosc) până la capăt. Citeşte tot articolul


Păpădiile – romanul nesfârșit al lui Yasunari Kawabata

Multă senzualitate și tandrețe e de găsit în romanele construite în jurul conceptului specific culturii japoneze tradiţionale – mono no awere –, potrivit căruia secretul vieţii constă în puterea de a vedea şi de a savura frumuseţea efemerului, de a putea simţi freamătul vieţii pe suprafaţa lucrurilor... Flori de cireș, păpădii, licurici, bătaia mereu alta a clopotelor care sunt menite să spele păcatele și emoțiile distructive, priviri şi suflete care se hrănesc cu frumuseţea „nimicurilor” trecătoare. Uimire, celebrare a vremelniciei și a hotarului absenței. Citeşte tot articolul

Răul ca parte a perfecțiunii și a infinitului – despre Răul primordial în Cabala. Totalitate, perfecțiune, perfectibilitate de Moshe Idel

Desprins din România, Moshe Idel este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători, pe plan mondial, ai iudaismului şi ai Cabalei. Născut într-o familie evreiască la Tîrgu-Neamţ, Moshe Idel a învăţat la şcoala elementară religioasă, iar după închiderea acesteia de către comunişti, tatăl i-a angajat un învăţător particular care să continue să-l înveţe ebraică şi Tora. La 16 ani, în 1963, a emigrat împreună cu familia în Israel, studiind literatura ebraică şi engleză la Universitatea din Haifa. Citeşte tot articolul

Marina Ţvetaeva, un destin sfâşiat

Poezia Marinei Ţvetaeva surprinde freamătul, agitaţia unui început de secol în care spiritul avangardist, înnoitor, se manifestă pe un fundal sângeros, cel al Primului Război Mondial, spirit mai apoi sufocat necruţător, în Rusia, prin deportarea şi asasinarea intelectualilor incomozi, dacă se poate spune aşa, căci, după 1917, toţi intelectuali ruşii deveniseră un potenţial pericol, aşadar incomozi. În acest context, viaţa Marinei Ţvetaeva poate constitui în sine un roman dramatic, al neşansei. Citeşte tot articolul

Greutatea propriei umbre – despre Umbra lui Ismail Kadare

Fără a semăna una cu cealaltă, cărțile lui Ismail Kadare deapănă povestea unor fiinţe umane aflate sub tăvălugul războaielor şi al ideologiilor politice devastatoare. Dînd viaţă unor vechi legende într-o lume a modernităţii raţionale, scriitorul albanez recompune, deseori cu umor amar, un tablou al fragilităţilor, viselor, planurilor şi iubirilor spulberate pe fondul unui totalitarism mutilant. Citeşte tot articolul

Borges la 80 de ani. Conversații. Cărțile și noaptea

Aveam cinci ani în 1986, când a murit scriitorul argentinian Jorge Luis Borges. Deci ar fi fost imposibil, cel puțin din acest motiv, să-l întâlnesc deși mi-ar fi plăcut. Și nu puținele poeme și povestiri pe care le-am citit din opera lui m-au făcut să mă gândesc, în mod stupid, la asta, ci altceva: “Borges la 80 de ani. Conversații. Cărțile și noaptea” (Polirom), o carte care nici măcar nu e a lui, ci una editată de poetul american Willis Barnstone, dar care cuprinde prelegeri și discuții purtate de Borges la New York, Boston, Chicago cu diverși oameni de litere sau de radio/tv pe când acesta avea 80 de ani.   Citeşte tot articolul