Tag: poezie contemporana

De la vulcanică la vulcaniană – despre „dar noi suntem oameni obișnuiți”, de Diana Geacăr

Fără a avea intenția de a face un bilanț, la capitolul „reveniri în poezie”, 2017 pare să fie o piñata din care cad tot felul de cărți care au ținut cititorii de poezie într-o stare de expectativă. Când spun asta nu mă gândesc în primul rând la volumele lui Dan Coman, insectarul Coman (apărut la Editura Charmides), și Claudiu Komartin, Maeștrii unei arte muribunde (Editura Cartier), ci mai ales la vocile feminine ale poeziei de azi, care sunt deja certitudini indubitabile: Diana Geacăr, Teodora Coman, Ana Dragu. La opt ani de la Frumusețea bărbatului căsătorit (Vinea, 2009), Diana Geacăr revine cu dar noi suntem oameni obișnuiți (Cartea Românească, 2017), probabil cel mai bine montat și închegat volum al său. Citeşte tot articolul


FILIT. Zoom in: poezia

Uneori, când mă gândesc la poezie, îmi reverberează în minte ceva ce spunea poetul olandez Menno Wigman, și anume că poetry is not a form of charity./ But rather a disease that you share with a handful of hopeless idiots. Însă ce s-a întâmplat (și) la FILIT-ul de anul acesta tinde să dezamorseze versurile de aici, să relativizeze întrucâtva adevărul lor. Citeşte tot articolul


Patimile după T.C. – despre „foloase necuvenite”, de Teodora Coman

Puțini sunt astăzi poeții lipsiți de orice cult al personalității, dezinteresați de mode și modéle sau de recunoașterea publică. Și mai puțini reușesc, în perioadele în care pregătesc o nouă carte, să nu facă public acest lucru, să nu-și afișeze travaliul poetic pe rețelele de socializare, să păstreze tăcerea până la apariția volumului. După debutul din 2012 cu volumul Cârtița de mansardă, Teodora Coman se închidea în coconul discreției pentru cinci ani. În tot acest timp a scris, experimentând noi tonalități, și a exersat cu atenția și acuitatea unui muzician destoinic înainte de marele spectacol. Acest parcurs e confirmat de foloase necuvenite, cea de-a doua carte a poetei sibiene, apărută, la fel ca prima sa carte, la Casa de Editură Max Blecher. Citeşte tot articolul


Anna Axfors: „Singurătatea poate să vină brusc, dar nu trebuie să o folosești ca să îți faci viața și mai plictisitoare sau tristă decât e deja”

Unul dintre evenimentele importante ale acestei veri, mai ales pentru publicul tânăr, a fost Festivalul Internațional Studențesc „Zona nouă” de la Sibiu. Organizat de redactorii revistei cu același nume și susținut de Universitatea „Lucian Blaga”, festivalul, ajuns la a treia ediție, își propune să promoveze tineri poeți, atât din România, cât și din afară. Lecturile și dezbaterile incluse în program au reușit și anul acesta să creeze un dialog intercultural între invitați și public, dar și o atmosferă atașantă, dovedind că poezia încă poate fi, și nu pentru puțini oameni, un mod de a trăi. Citeşte tot articolul


Viețile personale ale poeților sau despre Întâlnirile de la Telciu 2017

La 4 ani distanță, Gelu și Cristina Vlașin au adunat din nou o mână de poeți în casa lor din Tranzbordare, un spațiu care până acum câteva zile nu apărea pe nicio hartă, pentru a concretiza a treia ediție a Întâlnirilor de la Telciu. Nu a fost nici tabără, nici reședință literară, ci Gelu a făcut, cu live-urile lui, ca această săptămână să pară mai degrabă un reality show care s-ar fi putut numi Viețile personale ale poeților. Cum prăjește Manasia un ou la 9 dimineața? Care e ora de culcare a Sânzianei Șipoș? Citeşte tot articolul


„O căldură care se extinde” – despre „un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa”, de Alex Cosmescu

Anul acesta la poezia e la bistrița, Marin Mălaicu-Hondrari și Dan Coman vorbeau despre una dintre foarte puținele bestseller-uri de poezie, care și-a epuizat rapid primul tiraj și a apărut în vară cu o a doua ediție la Cartier: un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa, de Alex Cosmescu. Asta e cartea pe care mi-am și xeroxat-o de la o colegă din Republica Moldova acum câțiva ani și xeroxul a umblat din mână în mână pe la mulți dintre prietenii mei. Și a avut de fiecare dată același succes. În mod firesc și totodată, în mod neobișnuit, pentru că e vorba de o poezie împotriva timpului său. Și, de aceea, multe dintre trăsăturile ei sunt pe lista de don'ts ale poeziei contemporane, dar Alex demonstrează că și blândețea, și căldura, și umanitatea pot fi resemantizate și reintegrate în discurs. Citeşte tot articolul


Poezie în Camera din Față – a doua ediție, pe 10 octombrie, cu poezie română și cehă

Luni, 10 octombrie, de la ora 19.00, se va desfăşura în ceainăria Camera din Faţă (str. Mendeleev 22, Piaţa Amzei) o nouă ediţie a întâlnirilor literare Poezie în Camera din Faţă. Invitatul celei de-a doua ediții este poetul ceh Josef Straka, iar invitata sa, poeta Miruna Vlada – care, la rândul ei, a desemnat-o pe Mariana Marin drept invitata clasică a întâlnirii. Citeşte tot articolul

Ziua Cărții | 200 de voci vor rosti 200 de poezii

De Ziua Internațională a Cărții, adică sâmbătă, 23 aprilie, de la ora 17:00, la Cărturești Carusel, sărbătorim lectura printr-un flashmob dadaist organizat de ARCEN și Cărturești. Dacă vrei să fii unul din cei 200 de participanți*, te așteptăm pe 23 aprilie, la ora 17:00, în fața librăriei Cărturești Carusel, în strada Lipscani 55, sau poți să ne iei prin surprindere, înscriindu-te mai curând printr-un formular. Citeşte tot articolul

Textele unui cititor despre poeziile unor autori: gringo, de Radu Nițescu

zile la rînd să-l urmărești pe kitano punînd lucrurile-n ordine în luptele interne din yakuza (probabil că unele rotițe ar funcționa din nou dacă instituția numită deja pompos și inutil UNIUNEA s.r. ar prelua cîte ceva din mecanismul senin, eficient și demn al ceremonialelor seppuku dintre înfloriții cireși - știu, e definitiv, nu cît degetul mic de la mîna stîngă - și acuratețea aliajului dintr-o katana ale mult mai celebrei organizații japoneze), să lansezi pietricele la apă cu detașarea unui hypo lucios ca un merțan sau să răsfoiești gringo în încercarea molcomă, de personal c.f.r. pe rute scurte, de a nu face nimic. zidurile nu se vor fisura, certitudinile nu se vor clinti din formele lor fixe și imaculate. o temă nu e decît un pretext pentru a spune (pardon, a scrie) de ce te simți stors de vigoare, uscată lămîie pe bufet, cînd începi să meditezi intens, prea intens, la ce te așteaptă pe linia orizontului - și atunci e despre totul cu reflexii în cana de cafea / ceai / demi sec, în yală, în mărunțișurile uneori cenușii, alteori aurii ale vieții. și nu trăiești de două ori. în gringo ți se amintește neîncetat că e foarte posibil să-ți dai seama că n-are rost să-ți bați capul sau masa din bucătărie. sau slăbitul spirit. Citeşte tot articolul

Anchetă de festival: De ce (să) citim poezie contemporană?

I-am chinuit puțin pe poeții români invitați la cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră. Nu, nu i-am stresat doar cu versurile pentru cadavrul fermecător, ci și cu o anchetă. Voiam un fel de pledoarie pentru poezie, chiar de la poeți. Îmi doream un material în care argumentele pro poezie să meargă mână în mână cu recomandările. Ceea ce, din fericire, s-a și întâmplat.  Citeşte tot articolul

Poemele mele preferate din lecturile poeților străini invitați la poezia e la bistrița 2015

Dacă ne-ați urmărit postările pe pagina de Facebook Bookaholic, sigur le-ați remarcat pe cele în legătură cu poezia e la bistrița (hashtag: #poeziaelabistrita) - inclusiv albumul cu pricina. Așa că nu mai e un secret că ne-am bucurat tare de invitația la cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră de la Bistrița și că, în perioada 16-19 iulie, am respirat poezie cu toți porii. Tocmai pentru că ne-a plăcut atât de tare și am venit cu liste peste liste de lecturi de acolo, ne-am gândit că, poate, veți vrea și voi să citiți o mică parte dintre poemele pe care noi le-am ascultat în lectura autorilor. Ana Toma (visual artist la poezia e la bistrița) ne-a ajutat cu traducerile în limba română a poemelor invitaților străini (îi mulțumim și pe această cale!).  Citeşte tot articolul

Nu e ca la televizor, despre „Noaptea de gardă”, de Ionelia Cristea

Nu aș putea să dau un motiv întemeiat, însă de câțiva ani (cam de când am terminat de mers pe la școli), nu am mai citit poezie decât sporadic și, în principiu, mai mult fragmente din clasici. Mi se pare foarte greu să vorbești despre poezie și, în general, poezia trezește în mine sentimente și trăiri profunde pe care nu mă simt mereu pregătită să le trăiesc. Cum ar veni, cam evit poezia și tocmai de asta m-am hotărât să fac ceva în privința asta. Citeşte tot articolul

Seara de poezie

Seara de poezie e un proiect menit să aducă în atenția publicului bucureștean poezia contemporană prin lecturi și dezbateri cu cei mai importanți poeți contemporani. Citeşte tot articolul