Interviuri

catalin-pavel

Interviu cu scriitorul Cătălin Pavel: „Eu nu mă consult cu BOR-ul cînd scriu literatură”

Încă de la volumul de debut, Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas, 2010), Cătălin Pavel atrăgea atenția și se distingea de marea majoritate a scriitorilor. Traseul unui călător care se apropie de trecutul său prin continua încercare de evitare a staționărilor, sihăstria sa din lunga călătorie cu trenul pe o rută fără sfârșit aduceau în prim plan elemente psihologice și fobii totale. Cu fiecare nou volum, autorul deschide perspective noi, ne duce „către acest port enigmatic al unei sensibilități fabulatorii, al unei interiorități inefabile”, așa cum scrie Angelo Mitchievici despre Nicio clipă Portasar. Romanul Trecerea, apărut la Cartea Românească în 2016, ne poartă într-o lume în care „oamenii erau plămădiți din multe lucruri care fermentau laolaltă”. Am dialogat cu autorul pentru a descoperi câte ceva din pluri-dimensionalitatea acestui roman.

Citeşte tot articolul


ioana-miron_

Interviu cu Ioana Miron: „Despre noi, spaţiile”

Am întâlnit-o pentru prima dată acum peste o decadă, la Botoșani, orașul unde se decernează Premiile Naționale de Poezie „Mihai Eminescu”, iar apoi am citit poeme publicate de Ioana Miron în diverse reviste literare. Debutează editorial cu volumul „Picaj”, Casa de Pariuri Literare, în 2016. Cu un parcurs artistic și literar mobil, Ioana Miron creează „o lume a spațiilor dezafectate, a coridoarele înguste și a cercurilor concentrice”, după cum spune Șerban Axinte în prefața volumului. Am dialogat cu Ioana Miron despre acest volum care ne învață „să ne expunem secretele prin fobii”.Citeşte tot articolul

cristina-bogdan

Interviu cu Cristina Bogdan: „Cred că cel mai mare avantaj al acestor colocvii universitare îl constituie chiar întâlnirea directă cu colegii de breaslă”

O bună parte dintre redactorii Bookaholic și-au încheiat studiile de licență (și chiar de master ori doctorat) la Literele bucureștene. Așa că nu este de mirare că încă suntem atenți la ceea ce se întâmplă la Facultatea de Litere de la Universitatea din București - și, atunci când putem, încercăm să fim la curent și cu evenimentele din celelalte medii universitare din țară. De aceea, atunci când, în urmă cu trei ani, ni s-a propus să fim parteneri media ai unui nou colocviu, organizat de Departamentul de Științe ale Comunicării de la Litere, nu am ezitat și ne-am alăturat acestuia - în 2014, chiar am avut un panel Bookaholic în cadrul conferinței.   Citeşte tot articolul


Bogdan-Alexandru Stănescu

Bibliotecă de scriitor – Bogdan-Alexandru Stănescu: „Vânez anticariatele așa cum alții caută cele mai bune cârciumi”

Despre Bogdan-Alexandru Stănescu, căruia mulți îi spun, simplu, BAS, știam că este un foarte bun editor, care, de unsprezece ani, are în grijă una dintre cele mai cunoscute și apreciate colecții de literatură universală din România, „Biblioteca Polirom”. Abia după ce am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor mi-am dat seama că am în față o adevărată enciclopedie în materie de literatură, căci Bogdan-Alexandru Stănescu cunoaște o mulțime de lucruri și ar putea să povestească la nesfârșit despre tot felul de cărți mai puțin cunoscute și mici ciudățenii ascunse pe zecile de rafturi răspândite prin casă. Citeşte tot articolul

forfattarfoto_trado

„O soră de trădare este bună pentru a revela eul” – interviu cu Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad

Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad sunt două poete a căror întâlnire a dus la un parcurs creator unic: au început prin a-și traduce reciproc volumele de poezie Floarea de menghină și, respectiv, Vitsvit, fără ca vreuna dintre ele să cunoască limba-sursă a poemelor celeilalte, și au ajuns să scrie, prin aceeași tehnică, un volum comun, Trado. Despre acest cel mai recent volum, lansat în Suedia în aprilie 2016, se spune că reprezintă o schimbare de paradigmă. Cu ocazia lansării volumului în limba română, la editura Nemira, în noiembrie 2016, am stat de vorbă cu cele două poete despre ce a însemnat pentru ele să scrie Trado și să lucreze cu ideile pe care Trado, ca tehnică și ca experiment de filozofie a limbajului, le-a pus în joc. Citeşte tot articolul

Dan Tomozei, Modelul chinez, Bucuresti - foto Cristina Nichitus

Interviu cu Livia Lucan-Arjoca: „Există un timp în care corpurile se pot redeschide”

Mulți dintre noi ne-o aducem aminte datorită volumului multipremiat Ruj pe icoane (Cartea Românească, 2006), iar mulți alții o știm din presa scrisă și online. La zece ani de la debutul pe care îl semna cu Livia Roșca, în 2016 apare volumul 1+1> 2, Editura Charmides, semnat Livia Lucan-Arjoca. Dacă acum zece ani Tudorel Urian scria într-o cronică literară că „Livia Roşca îşi asumă integral condiţia de femeie”, acum putem spune că și-o asumă de două ori mai mult, volumul fiind dedicat băieților săi, Andrei și Alexandru. Am dialogat cu Livia Lucan-Arjoca despre volumul apărut la editura Charmides și despre relativitățile timpului și numerelor. Citeşte tot articolul

poza-de-grup-copyright-chris-simion-mercurian

Daniel Sur: „În România, DADA a fost sărbătorit cu colivă și momente scurte de reculegere”

Pe 11 noiembrie 2016, Cabaret Voltaire din Zürich a fost gazda unei noi ediții a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Cu această ocazie a fost prezentat proiectul Cabaret Dada – Add to address book, avându-i invitați pe Mirela Trăistaru și Chris Simion – Mercurian. Evenimentul a fost susținut de Clubul Român Baden și Institutul Cultural Român. Am dialogat cu Daniel Sur despre spiritul DADA și multiplele înfățișări pe care le-a luat acesta la 100 de ani de la nașterea sa. Citeşte tot articolul


cover

Interviu colectiv cu ilustratorii colecției „Basmul din buzunar”

La sfârșitul lui octombrie, Nemi a lansat o colecție absolut fermecătoare: „Basmul din buzunar”. Aceasta va cuprinde, așa cum ni se spune în comunicatul de presă distribuit cu această ocazie, „adaptări ale unor basme și povești românești și universale care au încântat generații întregi de cititori din întreaga lume”. Cărțile din colecție, cinci la număr momentan, sunt Muzicanții din Bremen, de Frații Grimm (ilustrații de Adriana Oprița-Gheorghe), Aladin și lampa fermecată, din O mie și una de nopți (ilustrații de Marina Plantus), Sarea în bucate, de Petre Ispirescu (ilustrații de Alexia Udriște), Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă (ilustrații de Alexandru Ciubotariu), Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu (ilustrații de Bianca Spătariu). Textele poveștilor au fost adaptate special pentru „Basmul din buzunar” de scriitoarea și traducătoarea Veronica D. NiculescuCiteşte tot articolul

robert-serban

„Scriitori la poliție” – interviu-surpriză cu Robert Șerban

Antologia Scriitori la poliție, coordonată de autorul timișorean Robert Șerban, a apărut recent la editura Polirom. Treizeci și cinci de autori români, față-n față cu Poliția sau, mă rog, cu reprezentanții ei. Amenzi, declarații, furturi, dube, girofaruri, articole penale. Spaimă și amuzament, abuzuri și sentimentalisme, absurd cu carul. Poliție, poliție, poliție, good guys, bad guys & really bad guys. Una peste alta, o idee mișto, care a prins – cartea se vinde foarte bine! Citeşte tot articolul


liviu-g-stan

Liviu G. Stan: „Oroarea îi este mai familiară omenirii decât mersul biped şi înghiţitul”

În vara acestui an apărea romanul „Casele vor uita”, de Liviu G. Stan, editura frACTalia, un volum despre care Corina Sabău a spus că „este o carte destabilizatoare, pentru că nu știi cu ce întrebări ai putea începe după ce o termini”, sau un „Sartre de dreapta”, dacă îl cităm pe Adi G. Secară. Unul dintre cei mai erudiți autori, Liviu G. Stan imprimă și personajelor sale calități senzoriale dintre cele mai complexe şi paradoxale, schimbându-le registrele, stările și discursurile, uneori sub aceeași umbrelă temporară. Andra Rotaru a dialogat despre acest roman cu autorul, în exclusivitate pentru Bookaholic. Citeşte tot articolul


Vasile Ernu

Bibliotecă de scriitor – Vasile Ernu: „Nu fetișizez cartea ca obiect. Mă interesează povestea, ideea”

Pe Vasile Ernu l-am văzut mereu de la distanță - îl recunoșteam imediat datorită kipei purtate pe cap, care îi dădea un aer ușor străin și oarecum inabordabil -, dar iată că, în cele din urmă, l-am întâlnit și am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Mă gândeam că poate voi fi expediată rapid, după câteva răspunsuri laconice, însă Vasile Ernu s-a dovedit un interlocutor deschis și prietenos, care mi-a răspuns pe îndelete la întrebările despre biblioteca personală. Citeşte tot articolul

foto_mf1

Ovidiu Verdeș: „Cred că romanul meu a reuşit să treacă graniţa dintre cultura literară «înaltă» şi cea «populară»

A reapărut Muzici și faze, debutul ficțional al lui Ovidiu Verdeș, într-o ediție frumoasă, la o editură mare (Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.”), care, poate, o va ajuta să fie mai vizibilă și să ajungă mai ușor la cititori.Romanul acesta este una dintre cărțile care m-au făcut să descopăr și să iubesc literatura română contemporană. A fost cartea adolescenței mele - citită la sfârșitul primului an de liceu, la recomandarea profesorului meu de limba și literatura română -, de care m-am apropiat acum, după 12 ani, cu teama că nu va mai fi la fel, că nu va mai avea același farmec. Din fericire, însă, este atât de bine scrisă (mai bine decât îmi aminteam) și surprinde atât de fain perioada adolescenței, cu preocupările, teribilismul și dramele specifice vârstei, încât relectura nu a făcut decât să-mi întărească opinia: este unul dintre cele mai bune romane ale adolescenței din literatura română și, cu siguranță, unul dintre cele mai surprinzătoare debuturi. Citeşte tot articolul

Paul Tanicui

Interviu cu Paul Țanicui: „Scriitorul trebuie să rămână viu și după ce publică”

Am citit Quimera, romanul de debut al lui Paul Țanicui, pe la începutul anului acestuia, deși apăruse (și ajunsese la mine) în toamna lui 2015, la Editura Humanitas. Pe atunci, știam prea puține despre autorul cărții - și, onest spun, nici nu mă interesează acest aspect atunci când deschid o carte; contează, desigur, doar calitatea volumului respectiv. Quimera m-a vrăjit - cuvântul nu e ales chiar întâmplător. Am apreciat deopotrivă stilul în care este scrisă - fragmentar, poetic, plin de legături în subtext, impregnat de un soi de realism magic, misticism, simbolism etc. -, cât și povestea pe care o spune, plasată pe alte meleaguri și în alte timpuri - în lumina reflectorului este Mauro Leone, un băiat-tonomat, orfan de tată, cu o mamă care nu îl mai poate întreține, așa că îl trimite la un internat catolic; capitolele sunt strâns legate de „aventurile” lui Mauro, construind, astfel, un altfel de Bildungs­roman. Și, bonus, cartea se citește ușor, chiar e o lectură plăcută. Iar fiecare își poate alege ce vrea să vadă în ea, ce pistă dorește să urmeze, dincolo de firul narativ.  Citeşte tot articolul

14055579_10154016765244825_1452981574_n

„Cartea există ca să (re)nască o lume” – Interviu cu Emilian Galaicu-Păun

Cu Emilian Galaicu-Păun am impresia că ne știm de o viaţă. Adolescenţi fiind, copii ai perestroikăi, ne petreceam mai toate după-amiezile între faimoasele cafenele „Moldova” și „Fulgușor”. Mai mergeam la Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia” pentru lecturi, iar seara, pe Aleea Scriitorilor din Parcul „Pușkin”. Unul dintre oamenii pe care-i așteptam cu suf letul la gură era un tânăr scriitor care-și făcea studiile la Moscova și venea să ne aducă cele mai noi cărţi și știri. Era un tânăr cu plete lungi, care avea un aer de hippy și pe care noi îl botezaserăm „Jesus”. El era cel ce avea să devină cunoscutul scriitor Emilian Galaicu-Păun. După mulţi ani am avut ocazia să stăm pe îndelete la o lungă poveste. Iată ce a ieșit.Din / Vasile Ernu - Intelighenția basarabeană azi: Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi, Editura Cartier, 2016Citeşte tot articolul

Adela Greceanu

Interviu cu Adela Greceanu: “Practic metisajul literar, scriu texte creole”

Există o realitate incontestabilă a poeziei şi există o poezie-proză în căutare de sensuri şi într-o călătorie numai a sa. Am ales apropierea de texte concrete, de volumul "Şi cuvintele sunt o provincie", premiat de Observator Cultural, dar şi de romanul "Mireasa cu şosete roşii". Adela Greceanu, scriitoarea şi omul de radio, într-un interviu despre sensuri nebănuite, locul poeziei în existenţa noastră şi despre timp şi amintiri în relaţia cu scrisul. Citeşte tot articolul