Featured

10 cărți de citit când e terapeutul în vacanță

Terapeutul meu e în vacanță. Terapeuții n-ar trebui să fie niciodată în vacanță. Glumesc. O zi pe an (eventual de Crăciun) ar fi ok. Hai două dacă apare ceva urgent. Mai mult nu. Nici să doarmă, nici să mănânce, nici măcar să se gândească vreodată la viață personală. Și, mai ales, să nu carecumva să-și închidă telefonul, mailul și pista de aterizare pentru porumbelul călător sau dronă, după caz și posibilități. Dar na, al meu Psiho e mai rebel și a plecat în vacanță, șoc și groază, o lună! Așa că, în lipsă de discuții inteligente: "de unde crezi că vine starea asta, dintr-o traumă din copilărie sau că sunt mahmură?", "ce mișto, de mult n-am mai avut pacienți emo, mai zi-mi cu sensul vieții" și abținându-mă cu greu să nu-l sun la fiecare chestie care-mi trece prin cap, m-a prins la marele fix propunerea prietenilor de la Cărturești să facem o listă de cărți de psihoterapie. Așa că lista de mai jos e, pe de-o parte, cu ce-am mai citit de când mă pasionează subiectul (super novice și amatoristic) și din ce nume mi-am pus pe lista de lecturi, unele dintre ele fluturate de Psiho când se dădea savant. Citeşte tot articolul

Șapte poezii nepublicate de T.S. Khasis

O poezie autentică, tensionată, încărcată, poezia aia care-ți intră-n piele, care zguduie și pe care nu ți-o poți scoate din cap găsești în textele lui T.S. Khasis, acel Khasis care trăiește așa cum scrie și scrie așa cum trăiește, poetul blestemat, marginalul sublim cum îl numea Soviany. Recent, la Casa de Editură Max Blecher, i-a apărut cartea aparenta naturalețe a vieții, un volum excelent, tulburător până la cruzime, pe care vi-l recomandăm insistent, căruia revista Timpul chiar i-a dedicat zilele acestea un dosar. Khasis a debutat cu arta scalpării în 2005, urmată de petea la prînz  (2008) și pe datorie (2011), carte ce reia textele din arta scalpării, cu câteva poeme inedite. Pe T.S. Khasis l-am întâlnit la Bistrița, la minunatul festival de poezie, unde a avut o lectură. Ne-a făcut apoi bucuria să ne dea șapte poeme încă nepublicate care, sincer și direct spus, ne-au spart. Citeşte tot articolul

10 jurnale de călătorie de citit în drum spre birou

Pentru majoritatea dintre noi a trecut de mult vremea când ne bucuram de o lună sau de trei luni de vacanță. Deși, involuntar, asociez încă vara cu vacanța mare, în ultimii ani cele mai lungi vacanțe au fost cele de o săptămână. În general, e mai ușor să alternezi săptămânile de lucru cu câte un week-end prelungit pe care-l transformi într-o mini-vacanță.  Citeşte tot articolul

Chris Simion: „O slăbiciune nu trebuie să te sperie, trebuie să te încurajeze” (video + mini-interviu)

Prin literatură și prin teatru putem lua legătura cu noi înșine, învățăm lucruri noi despre sinele nostru și despre ceilalți, dar și intrăm într­-un contact spiritual cu forțele artistice din carte sau spectacol. Prin cărțile și spectacolele sale, Chris Simion ne-­a preparat licori vindecătoare pentru minte, trup și suflet. În primăvara lui 2015, Chris Simion a realizat un turneu de promovare al romanului­-basm 40 de zile în 40 de orașe ale țării. La teatru, spectacolele sale sunt Oscar și Tanti Roz, Mecanica inimii, Maitreyi la Bulandra, Hoții de frumusețe și Studii despre iubire la Teatrul de pe Lipscani, Te iubesc! Te iubesc?, 7 blesteme... cerute, făcute și legate, Dragostea durează 3 ani și Ce ne spunem când nu ne vorbim la Godot Cafe-­teatru. Citeşte tot articolul

Anchetă de festival: De ce (să) citim poezie contemporană?

I-am chinuit puțin pe poeții români invitați la cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră. Nu, nu i-am stresat doar cu versurile pentru cadavrul fermecător, ci și cu o anchetă. Voiam un fel de pledoarie pentru poezie, chiar de la poeți. Îmi doream un material în care argumentele pro poezie să meargă mână în mână cu recomandările. Ceea ce, din fericire, s-a și întâmplat.  Citeşte tot articolul

Cadavrul fermecător cu poeții de la festivalul poezia e la bistrița

În drum spre Bistrița, spre Festivalul Internațional de Poezie și Muzică de Cameră „poezia e la bistrița” (16-19 iulie 2015), făceam un „plan de bătaie” pentru materialele pe care voiam să le punem cap la cap în cele patru zile de evenimente (nu ne-a ieșit deloc, atmosfera și poezia de la Bistrița ne-au bulversat - în sens pozitiv, desigur). Cristina a propus, la un moment dat, să ne jucăm cadavrul fermecător (explicat, în mare, aici) cu poeții invitați. Mi-a plăcut la nebunie ideea și, deși nu ne-am mobilizat acolo, la fața locului, am încercat să recuperez online. Citeşte tot articolul

Războiul sexelor: ce cred ei, ce cred ele, în două cărți de Karine Lambert și Fernanda Torres

În apropierea Bookfestului au apărut la Editura Trei două romane care inițial nu m-au atras: Femeile care au renunțat la bărbați de Karine Lambert, și Final, de Fernanda Torres. Mi-am schimbat părerea după ce am citit prezentările, gândindu-mă că pot fi interesante ca lecturi în paralel: în primul aveam cinci femei care renunțaseră la iubire și trăiau într-o clădire unde bărbații nici măcar nu aveau voie să intre, iar în al doilea aveam perspectiva a cinci bărbați asupra iubirii, sexului sau căsătoriei. Citeşte tot articolul

Florin Lăzărescu: „Am lăsat doar întâmplări și personaje aparent obișnuite, dar spectaculoase, memorabile”

Întâmplări și personaje, cel mai recent volum semnat de scriitorul Florin Lăzărescu, apărut pe la jumătatea lui iunie la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, este una dintre acele cărți excelente care mi-au făcut zilele de vară mai frumoase. Florin Lăzărescu - am mai spus-o - este, fără doar și poate, un povestitor pe cinste, iar acest lucru se vede cu ochiul liber și în fiecare micropovestire din volumul acesta de non-ficțiune.  Citeşte tot articolul

10 cărți de luat la plajă

Probabil că fiecare are criteriile proprii după care alege cărțile pe care și le pune în geanta de plajă. Mie cele mai potrivite mi se par cărțile care te țin în suspans, sunt ușor de citit, dar nu sunt facile, au subiecte interesante, dar nu sunt prea profunde, pe scurt, care se citesc repede și „te prind”. De la romane de dragoste la policier, de la thrillere la romane istorice sau, de ce nu?, cărți de memorii, de preferință nu foarte lungi, dar nici prea scurte. Trebuie să recunosc și faptul că, de fapt, marea mea provocare e să mă rezum la a lua o singură carte cu mine. Deși e clar că nu apuc să citesc două, rar reușesc să plec din casă doar cu o carte în sacoșă. Dar sunt perseverentă, așa că încerc în continuare. La un moment dat, voi reuși. Citeşte tot articolul

Anchetă FILIT – mesaje succinte de la organizatori pentru publicul FILIT, despre festival și protest

Nu cred să mai fie cineva pasionat de literatură (indiferent de slujba pe care o are) care să nu fi auzit, până acum, de FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași) și, implicit, de protestul echipei FILIT, suspendarea festivalului din toamna acestui an, inițiat acum mai bine de două săptămâni, pe 24 iunie. Cum s-a ajuns la această decizie radicală, încercam să explic, grosso modo, într-un material-sinteză - pe care-l puteți citi aici.  Citeşte tot articolul

Copacul cu Cărți, un spațiu fain pentru cititori în Cișmigiu

Auzisem de anul trecut de Copacul cu Cărți din Parcul Cișmigiu, un proiect al Primăriei Municipiului București, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, în parteneriat cu Asociația pentru Cultură Urbană și Mediu (A.C.U.M), care își propunea să încurajeze „întoarcerea la lectura cărților tipărite, ca un ritual necesar individului prins în iureșul vieții de zi cu zi. Copacul cu Cărți este o invitație la redescoperirea lecturii și, în același timp, o zonă de relaxare și petrecere a timpului liber în mijlocul naturii, unde cititorii se pot bucura de lectura cărților preferate stând pe pufuri și șezlonguri”.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Laura Maria Vlădoiu: „Teatrul, la fel ca literatura, satisface niște nevoi sufletești”

Pe 21 aprilie 2015, spectacolul Suntem ceea ce iubim de Nichita Stănescu a avut loc la Sala Bizantină a Palatului Béhague, în incinta sediului Ambasadei României din Franța. Institutul Cultural Român din Paris a invitat spectacolul pentru a-­l omagia pe autorul Nichita Stănescu - pe 31 martie s­au împlinit 82 de ani de la nașterea poetului. La reprezentația de la Paris a fost prezentă și Dora Stănescu, soția autorului, care a felicitat echipa spectacolului pentru creația lor. Citeşte tot articolul

La Iași nu mă întorc. La FILIT, da!

Nu sunt unul dintre cei pentru care FILIT e perfect. Pentru că tot ce e perfect mă cam sperie, pentru că nu prea cred în nimic perfect făcut de oameni. Însă cred cu încăpățânare că e perfect plauzibil ca niște oameni cu har și râvnă, care trag tare, pot pune cap la cap lucruri de excepție. Eu asta cred că e FILIT. O excepție, încă, în România. Nu numai un eveniment excepțional, ci excepțional de atipic. De bine pus la punct. Cu micile sale sincope, cu marile sale izbânzi, cu invitații săi, cu poveștile sale, și bune, și mai puțin bune. Iar acestea din urmă, mult mai puține decât cele de excepție. Citeşte tot articolul

Anchetă: Ce cărți citesc 10 scriitori români vara aceasta

A trecut ceva timp de la ultima noastră anchetă pe Bookaholic. Am revenit, chiar în plină vară, cu o temă care sper că vă va atrage atenția, vă va plăcea și vă va incita la lecturi diverse: ce citesc scriitorii români în acest sezon. I-am întrebat, iar zece dintre aceștia ne-au răspuns. În cele ce urmează veți vedea ce cărți au pe noptieră, pe birou sau în bagaje Gabriela Adameșteanu, Adrian G. Romilă, Ioana Bâldea-Constantinescu, Ionuț Chiva, Moni Stănilă, Vlad Drăgoi, Krista Szöcs, Vlad A. Gheorghiu, Ana Barton și Simona Antonescu. Nu o mai lungesc, aveți ce citi :) - recunosc că eu mi-am tot notat, pe măsură ce primeam textele de mai jos, tot felul de recomandări. Așadar, lectură plăcută! Citeşte tot articolul
Pages: 1 2

10 cărți de colecție

Unele cărți sunt făcute pentru a fi citite, altele pentru a fi recitite. Dintre cele din urmă sunt unele pe care le vrem mereu în bibliotecă pentru că sunt cărți pe care, pe de o parte, nu le citești deodată din scoarță în scoarță, și, pe de alta, simți mereu nevoia să te întorci la ele pentru a le răsfoi din nou. Citeşte tot articolul