La fața locului

FILB 2014 – cronică de festival

Sperăm că Bogdan Alexandru Stănescu nu vorbea serios când spunea că posibil ca aceasta să fie ultima ediție a Festivalului de Literatură București sau cel puțin ultima în formula asta. Ajuns la a șaptea ediție, FILB-ul și-a păstrat, din fericire, aerul intim, relaxat, cald. E un festival ca o întâlnire între prieteni, cu discuții purtate pe un ton firesc și cu invitați, unii pe care-i descoperi chiar atunci, care vorbesc cea mai autentică limbă a literaturii. Într-adevăr, FILB-ul e primul festival important de literatură, primul care și-a propus să aducă în același spațiu, față în față cu cititorii, scriitorii români și străini. Tocmai de aceea, nici măcar nu vrem să auzim că festivalul s-ar putea opri aici sau s-ar putea schimba radical. Ziua 1 FILBZiua 2 FILB; Ziua 3 FILB; Ziua 4 FILB. Citeşte tot articolul

Și ziceați că nu se citește în România? – Gaudeamus 2014, o ediție record

Cea de-a 21-a ediție a târgului de carte Gaudeamus, cea care începea acum fix o săptămână, a fost una cu totul și cu totul specială, o ediție record din mai multe puncte de vedere, toate răsturnând, într-un fel sau altul, veșnicele lamentații „la noi nu se citește”, „în România nu există piață de carte”, „noi nu avem cititori”, etc., etc., pe care le știți, le-ați auzit de atâtea ori. Acum, că a trecut valul - și vântul prin buzunarele noastre :) -, să punem informațiile cap la cap, să le analizăm și admirăm.  Citeşte tot articolul

Google Cultural Institute în România – sau cum te poți plimba prin Brukenthal din vârful patului

Dacă ți-ai dorit vreodată să vizitezi Piramidele din Egipt sau Angkor Wat, dar n-ai reușit până acum, probabil ar trebui să știi deja de Google Cultural Institute, pentru că este cel mai ieftin bilet de avion: o platformă digitală care îți permite tururi virtuale și accesul la fotografii, picturi, documente și tot felul de informații din muzee, colecții de artă și locuri istorice din toată lumea. Unul dintre cele mai frumoase proiecte Google: nonprofit, fără advertising, pus pe picioare de o echipa de juniori doar din pasiunea pentru artă și istorie. Într-o lume în care multă lume consideră accesul la cultură și educație un privilegiu rezervat doar celor cu oareșice resurse financiare, Google Cultural Institute este dovada clară că tehnologia poate aduce în casele multor oameni toate acestea la prețul unui abonament de internet.  Citeşte tot articolul

Ecranizare: Jocurile Foamei – Revolta, partea întâi

Anul trecut mă întorceam de la avanpremiera Jocurile Foamei povestindu-vă că Sfidarea era una dintre cele mai bune ecranizări pe care le-am văzut vreodată. Afirmam că partea a doua a trilogiei lui Suzanne Collins (publicată, în întregime, la Nemira) era mult mai bine redată pe ecran decât cea dintâi și că era, cu siguranță, un film de văzut - atât grație interpretărilor actorilor, cât și regizorului, care-și făcuse excelent treaba, scenariului, costumelor, efectelor speciale, coloanei sonore, etc. Acum consider că ceea ce scriam atunci rămâne în picioare mai mult ca niciodată. Și asta nu pentru că m-a dezamăgit în vreun fel prima parte a ecranizării celui de-al treilea volum din seria Hunger Games, ci pentru că cel de-al doilea volum mi se pare cel mai reușit dintre scrierile lui Suzanne Collins, iar filmul redă toată această forță literară pe ecran și chiar mult mai mult. Citeşte tot articolul

interviu cu dasa drndic

Interviu cu Daša Drndić: „Masochismul poate fi, de asemenea, distractiv”

Daša Drndić este o romancieră croată - dar și dramaturg și critic literar, printre altele -, foarte cunoscută și apreciată, născută în Zagreb în 1946. A studiat filologie la Belgrad, apoi a petrecut câțiva ani predând în Canada și și-a finalizat studiile de master în teatru și comunicare, în urma obținerii unei burse Fulbright. Daša Drndić este membră a Societății Scriitorilor Croați și a PEN Croația și, în prezent, locuiește în Rijeka, Croația. Cărțile ei - dintre care menționez doar o parte: The Road to Saturday (1982), Leica format (2003), A Feminist Manuscript or a Political Parable: The Plays of Lillian Hellman (2006), Sonnenschein, (2007), April in Berlin (2009) - au fost traduse în zece limbi - engleză, franceză, poloneză, maghiară, slovenă, olandeză, italiană, slovacă, finlandeză și macedoneană. Sper că ne vom bucura curând și de o traducere în limba română. Citeşte tot articolul

interviu cu paul bailey

Interviu cu Paul Bailey: „Nu sunt puritan, dar cred că, uneori, scenele de sex sunt de prisos”

L-am întâlnit pe Paul Bailey, binecunoscutul și premiatul scriitor, dar și critic, englez, la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Acesta a scris șaisprezece cărți, dintre care două sunt biografiile Cynthiei Payne și lui Quentin Crisp. Paul Bailey a fost destul de tradus în limba română. Cea mai recentă carte de-ale sale, cea despre care am vorbit, cu precădere, în acest interviu, este Băiatul prințului (Editura Polirom, traducere de Marius Chivu, colecția „Biblioteca Polirom. Actual”, 200 de pagini), un roman minunat despre iubirea dintre doi români (și nu numai), din anii 1920. Citeşte tot articolul

O zi din viata lui Bogdan Serban

Scene din viața lui Bogdan Șerban – ultimul spectacol din !MPRO sau despre importanța improvizației

Acum câțiva ani, nu știam mai nimic despre teatrul de improvizație, respectiv despre trupele de improvizație de la noi. Nu cunoșteam mai deloc fenomenul și n-aș fi știut să spun mare lucru despre asta (nu mai mult decât îi spune numele, oricum). Tind să cred că, într-un moment de inspirație, prin 2012, m-am înscris la un curs de improvizație, împreună cu sora mea. Mă simțeam blocată în ceea ce făceam atunci și aveam nevoie de ceva care să mă scoată din starea respectivă, să-mi „dezgroape” spontaneitatea și creativitatea, lucruri pe care le lăsasem cumva deoparte pentru a preda și a termina un master de antropologie. Întâmplător sau nu, povestea mea cu improvizația a început chiar cu trupa Improvisneyland, care există din 2008 în București și este formată din șapte actori profesioniști, absolut minunați: Axel Moustache, Monica Anastase, Pavel Bârsan, Rozana Radu, Radu Ciobănașu, Mădălin Mandin și Andreea Samson.  Citeşte tot articolul

Anchetă cu scriitorii invitați la FILTM 2014: Cât de importante sunt întâlnirile cu alți scriitori?

Între 22 și 24 octombrie a avut loc Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM). V-am povestit, pe larg, cât de faină a fost atmosfera la festival, ce au citit scriitorii invitați (acum puteți consulta și textele, pe site-ul FILTM, în stânga), ce discuții s-au purtat în Sala Barocă a Muzeului de Artă timișorean și cât de mare nevoie avem de astfel de evenimente. Pentru că n-am putut intervieva toți scriitorii invitați la FILTM 2014 - deși sigur că mi-aș fi dorit -, am ales să demarez o anchetă printre aceștia. Tema aleasă a fost, oarecum, în ton cu festivalul, căci întrebările adresate autorilor au fost: „Cât de important este pentru dumneavoastră să vă întâlniți cu alți scriitori, fie într-un context oficial, precum acesta, la un festival, fie în privat? Vă ajută cumva în procesul dumneavoastră creativ?”.  Citeşte tot articolul

În intimitatea unui festival-bijuterie: Cum a fost la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM 2014)

Orice ați face acum, când ați dat click pe articolul acesta, vă rog să vă așezați confortabil, să vă turnați niște cafea sau ceai în cană și să vă lăsați purtați de rândurile mele într-o poveste lungă, cu tâlc, despre Timișoara și festivalul ei de literatură. Vă promit că nu veți regreta niciun minut petrecut pe această pagină și, sper eu, veți pleca de aici având senzația că ați parcurs o călătorie literară cel puțin interesantă, cu autori, scrieri și organizatori de prima mână.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Mariusz Szczygieł, autorul „Gottland”: „Mi-ar fi rușine să inventez ceva, orice”

Prima dată când am auzit de Mariusz Szczygieł a fost la Bookfest-ul de anul acesta, atunci când Polonia a fost țara invitată. Abia îi ieșise de la tipar Gottland (Editura Art, iunie 2014, traducere de Ana Maria Luft, colecția „Ocheanul întors”), o carte de reportaje literare despre Cehia - sau, mai bine spus, o parte din Cehia. Iar în timpul interviului cu Małgorzata Rejmer, aceasta l-a pomenit pe Szczygieł, afirmând că, atunci când își scria volumul, București. Praf și sânge, trăgea cu ochiul în cartea lui, Gottland, pentru a se inspira în ceea ce privea scriitura. Iată, două argumente mai mult decât suficiente pentru a-mi trezi curiozitatea și a mă opri - la câteva luni distanță, e drept - asupra Gottland-ului.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Guillermo Arriaga: „Poveștile nu mor niciodată”

Guillermo Arriaga a fost oaspete al celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT 2014). A fost invitat să se întâlnească cu publicul român în cea de-a doua seară a festivalului, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, din Iași, însoțit de criticul literar român Marius Chivu, cel care i-a adresat acestuia multe întrebări bune. Oamenii s-au îndrăgostit imediat de scriitorul, scenaristul, regizorul și producătorul mexican. A fost senzația festivalului. Citeşte tot articolul

FILIT 2014: Ultima zi de FILIT. Tragem linie

Ultima zi de FILIT a început mai greu având în vedere că sâmbătă participasem la Noaptea Albă a Poeziei, unde am degustat poemele a douăzeci de scriitori și versurile pe muzica celor de la Kumm. Prima oprire a zilei a fost la Salonul de Carte Bookfest din cadrul FILIT, în Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Eram curioasă ce se întâmplă pe acolo, câți oameni sunt la ora 11 dimineața printre standurile editurilor prezente, ce cărți sunt la reducere și cât de mare este oferta editorială.  Citeşte tot articolul

A cincea seară FILIT: Întâlnirea cu Norman Manea de la Teatrul Național ieșean

Serile FILIT s-au încheiat aseară, duminică, 5 octombrie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, cu un invitat la fel de special precum în zilele precedente: Norman Manea, scriitorul român care trăiește în America de peste douăzeci și cinci de ani, considerat unul dintre cei mai importanți autori de-ai noștri, nominalizat în ianuarie anul acesta, de către Uniunea Scriitorilor Români, la Premiul Nobel pentru Literatură. Invitat, alături de Norman Manea, a fost poetul și criticul literar Edward Hirsch, iar rolul de moderator al întâlnirii a fost asumat de Carmen MușatCiteşte tot articolul

Mircea Cărtărescu la FILIT 2014 – “Literatura e un organ al corpului meu”

Întâlnirea cu Mircea Cărtărescu de la FILIT, de pe scena Teatrului Național din Iași, a fost una cu literatura. Nu exagerez, nu folosesc cuvinte mari, nu foarte des ai ocazia ca un scriitor să-ți vorbească atât de deschis despre universul lui, cu toate stranietățile sale, să se dezvăluie în profunzime și să te aducă în spațiul acela intermediar, volatil și greu de definit, dintre cărți și viață. Mircea Cărtărescu a făcut-o, într-o întâlnire excelent moderată de Cezar Paul Bădescu, de unde am plecat cu impresia (confirmarea, de fapt) că Mircea Cărtărescu trăiește literatură și că vorbește așa cum scrie: orbitor. Citeşte tot articolul

A patra zi la FILIT – zi lungă și noapte albă

A patra zi de FILIT a fost lungă și a fost urmată de o noapte și mai lungă: noaptea albă a poeziei. Dacă ziua am alergat de la un eveniment la altul, am pândit scriitori pentru interviuri sau autografe, seara ne-am întâlnit cu Mircea Cărtărescu și apoi am rămas până dimineață să-i ascultăm pe poeți citindu-și versurile. Citeşte tot articolul