Rita Chirian (n. 1982) a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie Sevraj, distins cu Premiul Național „Mihai Eminescuˮ. I-au urmat poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012) și Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), pentru care a primit Premiul „Tânărul Scriitor al anuluiˮ. A tradus câteva romane din limba franceză și este redactor al revistelor Poesis Internațional, Euphorion și semnează cronici de carte în Vatra. Citeşte tot articolul
Tara Skurtu (n. 1982) s-a născut în Key West, Florida, și a absolvit studii de creative writing la Universitatea din Boston. Deținătoare a premiului pentru poezie Robert Pinsky Global Fellowship, a ajuns pentru prima dată în România în 2013, stabilindu-se ulterior în București. După chapbook-ul „Skurtu, Romania” (2016), tradus în românește și publicat în același an, i-a apărut volumul „The Amoeba Game” (2017), a cărui versiune românească va apărea anul acesta în colecția „Vorpal” a Editurii Nemira, coordonată de Svetlana Cârstean, în traducerea lui Radu Vancu și a lui Tiberiu Neacșu. Înainte de a veni în România, a predat la Universitatea din Boston; a fost lector în creație literară, a predat compoziție și literatură pentru studenții încarcerați, prin Programul de Educație a Penitenciarelor BU, și a fost în echipa de planificare și predare pentru cursul online, „The Art of Poetry”, al lui Robert Pinsky, în 2014. În prezent, ține cursuri de corporate creative writing și participă la numeroase conferințe de public speaking. Citeşte tot articolul
Sorin Despot (pseudonimul lui Sorin Staicu) s-a născut în 1985 la Buzău și este scriitor și consultant în comunicare în industria IT. A publicat volumele de poezie apasă (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu termeni | condiții (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin. Trăiește în București, unde moderează și participă la diferite evenimente literare. Citeşte tot articolul
István Kemény (n. 1961, Budapesta) este un reper important în literatura maghiară contemporană în care s-a impus nu doar ca poet, ci și ca prozator și dramaturg. Deși inițial a urmat cursurile Facultății de Drept, Kemény s-a reorientat ulterior către literatură maghiară și istorie, subiecte pe care le-a studiat până în 1993, când a absolvit. A debutat în 1984 cu volumul Csigalépcső az elfelejtett tanszékekhez, urmat de Játék méreggel és ellenméreggel (1987), care l-au propulsat imediat în plan literar, dar a publicat și romanul experimental Az ellenség művészete (1989), piese de teatru, eseuri și alte câteva cărți de poezie distinse cu premii importante (Premiul Jósef Attila, Premiul Republicii Ungare). Trăiește și lucrează la Budapesta. Citeşte tot articolul
Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secțiile „Literatură universală și comparată” și „Limba și literatura română”), iar în 2012 programul masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor”, din cadrul aceleiași facultăți. A publicat câteva plachete de poezie în adolescență, însă volumele care au impus-o ca pe unul dintre tinerii poeți emergenți de astăzi sunt Toate ceasurile (Vinea, 2006), Saturn, zeul (Charmides, 2016) și Charles Dickens (frACTalia, 2017). În prezent, predă limba și literatura română la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca și se pregătește pentru susținerea unei teze de doctorat pe tema „simulacrelor” literare. Citeşte tot articolul
Berta García Faet (n. 1988, Valencia) este poetă, eseistă și traducătoare, remarcându-se ca una dintre personalitățile cele mai active, mai angajate și mai efervescente din literatura spaniolă de azi. A studiat Ştiinţele Politice şi Economice în Valencia, după care a urmat două masterate, unul de filosofie politică și altul de literatură spaniolă și latinoamericană, iar în prezent urmează studiile doctorale la Brown University, în Providence, Rhode Island. A publicat volumele de poezie Manojo de abominaciones (2008), Night club para alumnas aplicadas (2009), Fresa y herida (2011), Introducción a todo (2011) și La edad de merecer (2015), pentru care a primit mai multe premii importante, iar poezia sa a apărut recent într-o ediție americană, The Eligible Age (2018). Citeşte tot articolul
Andrei Dósa (n. 1985, Brașov) a absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală (anterior Scriere Creatoare) din cadrul Facultății de Litere a Universității „Transilvania”. A debutat cu volumul Când va veni ceea ce este desăvârșit (Tracus Arte, 2011), pentru care a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. A mai publicat volumele American Experience (Cartea Românească, 2013), Nada (Pandora M, 2015) și adevăratul băiat de aur (Casa de Editură „Max Blecher”, 2017). Este redactor al revistei „Poesis internațional” și traducător din limbile engleză și maghiară. Citeşte tot articolul
Efe Duyan (n. 1981, Istanbul) a absolvit Arhitectură și Filosofie la Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu și a urmat apoi studii de masterat în Istoria și Teoria Arhitecturii. Este doctor în Istoria Arhitecturii la Universitatea de Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul, unde predă în prezent. A debutat cu volumul de poezie Takas (2006), scris împreună cu Kemal Özer, căruia i-au urmat un eseu despre opera lui Nazim Hikmet (2008), editarea unei antologii de poezie contemporană (2010) și volumele de poezie Tek Șiirlik Așklar (2012) și Sıkça Sorulan Sorular (2016). În urma participării la numeroase evenimente literare internaționale, printre care și Edinburgh Book Festival, Word Express Project, Riga Poetry Days, selecții din poezia sa au fost traduse în bulgară, cehă, chineză, daneză, engleză, estoniană, franceză, greacă, germană, ebraică, maghiară, română, croată, occitană. Citeşte tot articolul
Domnica Drumea (n. 1979, Râmnicu Vâlcea) este autoarea volumelor de poezie Crize (Vinea, 2003), Not for sale (Cartea Românească, 2009), Vocea (Charmides, 2014) și traducătoarea unor scriitori precum Charles Bukowski, Carson McCullers, Tennessee Williams, Allen Ginsberg și Anthony Burgess printre alții. A fost, la începutul anilor 2000, membră a grupării fracturiste, dar de care s-a detașat după debut, conturându-și, de la o carte la alta, un discurs tot mai sigur și mai personalizat, epurat de vetuperațiile și clocotele fracturismului inițiat de Marius Ianuș și Dumitru Crudu. Citeşte tot articolul
Teodozia Zarivna (n. 1951) este poetă, prozatoare, scenaristă și eseistă de limbă ucraineană. Este absolventă a Universității de Stat din Lvov și a Institutului de Teatru din Kiev. A publicat câteva romane, piese de teatru, nuvele, dar și cinci cărți de poezie: Acţiune în cerc (1991), Paznicul raiului părăsit (1997), Cu Patria în stemă (2004), Meditaţii provinciale (2009) și Din cenușă și metal (2011). A condus mai mulți ani departamentul Programe Literare din cadrul televiziunii ucrainene. A tradus din limbile polonă, bulgară și bielorusă. În prezent, locuiește în Kiev. Citeşte tot articolul
Dan Dediu (n. 1986, Bârlad) a fost barman, agent de vânzări, a lucrat în construcții și la o sală de jocuri de noroc, printre altele. A ras vreme de câțiva ani toate premiile pentru autori care nu au debutat în volum la concursurile de poezie prin țară. A debutat în 2017 cu 4,5 litri de sânge, miliardar, manuscrisul volumului său fiind câștigătorul celei de-a șaptea ediții a concursului de debut în poezie organizat de către Casa de Editură Max Blecher, din juriu făcând parte Claudiu Komartin, Radu Andriescu și Alex Ciorogar. În prezent, trăiește în Anglia, la Luton. Citeşte tot articolul
Marko Pogačar (n.1984, Split, Croația) a studiat literatură comparată și istorie la Universitatea din Zagreb. A fost editor al revistelor Zarez și Quorum, coordonator al antologiei Poezia Tânără Croată (2014), baterist în trupa underground Death Disco și a publicat nouă cărți de poezie, eseuri și proză, pentru care a primit numeroase premii naționale și internaționale. Citeşte tot articolul
Alexandra Turcu (n. 1995) a absolvit secția de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj, unde este acum masterandă. A debutat publicistic înainte de a absolvi Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, iar editorial cu volumul de versuri celelalte produse (Charmides, 2015). Colaborează la revistele „Poesis Internațional”, „Echinox” și „Steaua” și traduce literatură din limba engleză. Citeşte tot articolul
Polina Barskova (n. 1976, Leningrad/ St. Petersburg) este una dintre cele mai originale și îndrăznețe voci din literatura rusă recentă. Precoce din punct de vedere literar și academic, începe să publice poezii în ziare și reviste încă de la vârsta de nouă ani, lansându-și prima carte în adolescență, iar la 20 de ani se mută în Statele Unite, pentru a urma studiile doctorale la Universitatea din California, având deja o diplomă în literatură clasică la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg. A publicat mai multe cărți de poezie, iar selecții din textele sale au apărut în limba engleză prin volumele This Lamentable City (2010) și The Zoo in Winter: Selected Poems (2011). În prezent, locuiește în Massachusetts și predă la Hampshire College. Citeşte tot articolul
Victor Țvetov (pseudonimul lui Victor Neaga) s-a născut la 12 mai 1990, în Nimoreni, Republica Moldova. A debutat în 2015 cu în lipsa unor lucruri importante (Casa de Editură Max Blecher), volum care l-a adus imediat în prim-planul poeziei tinere de după 2010. Constructul poetic pe care îl elaborează Țvetov se individualizează prin tactul cu care operează cu contrastele, cu principiile contradictorii, textele sale polarizându-se aproape maniheist între urban și rural, între rigoarea corporatistă și escapismul basarabean. Nefiind un simplu fenomen de acumulare, ci mai degrabă o „poezie a sintezei”, așa cum marca Dumitru Crudu, în lipsa unor lucruri importante probează mai toate ingredientele discursului recent, dovedind, încă prin acest prim volum, nu doar o bună cunoaștere și stăpânire a tehnicilor care asigură astăzi succesul unui debutant, ci și limitele lor, incapacitatea unei anumite formule de a fi suficientă sau îndeajuns de bună pentru a fi practicată de la cap la coadă. Astfel, în același recipient poetic, au loc ironia, cinismul, cruzimea limbajului ce relevă o conștiință scrutătoare, dar și vulnerabilitatea masculină, autoflagelarea și o sensibilitate foarte ușor inflamabilă. Citeşte tot articolul
