Tag: Marius Chivu

Anchetă: scriitori români despre Charlie Hebdo și “Je suis Charlie”

Mai mult ca niciodată, s-a vorbit în ultimele zile despre libertatea de exprimare. Pentru că literatura este strâns legată de acest lucru și pentru că este atâta zgomot în jurul unui subiect delicat și complicat, pentru că se amestecă multe păreri vehemente, mai mult sau mai puțin argumentate, ni s-a părut foarte important să aflăm ce cred scriitorii români despre atacul asupra redacției Charlie Hebdo. I-am rugat să ne spună opinia lor despre toată discuția ce a urmat legată de libertatea de exprimare și de posibilele ei limite sau dacă se identifică cu "Je suis Charlie". Ne-au răspuns Mircea Cărtărescu, Cezar Paul-Bădescu, Marius Chivu, Vasile Ernu, Florin Iaru, Cecilia Ștefănescu, Simona Sora, Ana Maria Sandu, Mihai Radu, Florin Dumitrescu, Silviu Gherman, Iulian Tănase, cărora le mulțumim foarte mult pentru efort și promptitudine. Citeşte tot articolul

10 cărți românești de dat în dar de Crăciun

Ultima sută de metri de cumpărat cadouri pentru cei dragi, de Crăciun, începe să se evapore cu o rapiditate care a creat un trafic infernal în București și nervi întinși la maxim. De aceea, ne-am gândit să venim în întâmpinarea voastră cu o listă scurtă de cărți (doar sunt cadoul perfect, nu-i așa?) pe care le puteți oferi drept cadou (sau pe care vi le puteți pune singuri sub brad), așa, să vă mai detensionăm puțin și, sperăm noi, să vă dăm câteva idei bune. Iar pentru că echipa Bookaholic promovează și susține, de câțiva ani, literatura română contemporană, cele zece cărți de dat în dar recomandate sunt semnate de scriitori români.  Citeşte tot articolul

FILB 2014 – cronică de festival

Sperăm că Bogdan Alexandru Stănescu nu vorbea serios când spunea că posibil ca aceasta să fie ultima ediție a Festivalului de Literatură București sau cel puțin ultima în formula asta. Ajuns la a șaptea ediție, FILB-ul și-a păstrat, din fericire, aerul intim, relaxat, cald. E un festival ca o întâlnire între prieteni, cu discuții purtate pe un ton firesc și cu invitați, unii pe care-i descoperi chiar atunci, care vorbesc cea mai autentică limbă a literaturii. Într-adevăr, FILB-ul e primul festival important de literatură, primul care și-a propus să aducă în același spațiu, față în față cu cititorii, scriitorii români și străini. Tocmai de aceea, nici măcar nu vrem să auzim că festivalul s-ar putea opri aici sau s-ar putea schimba radical. Ziua 1 FILB; Ziua 2 FILB; Ziua 3 FILB; Ziua 4 FILB. Citeşte tot articolul
Pages: 1 2 3 4

interviu cu paul bailey

Interviu cu Paul Bailey: „Nu sunt puritan, dar cred că, uneori, scenele de sex sunt de prisos”

L-am întâlnit pe Paul Bailey, binecunoscutul și premiatul scriitor, dar și critic, englez, la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Acesta a scris șaisprezece cărți, dintre care două sunt biografiile Cynthiei Payne și lui Quentin Crisp. Paul Bailey a fost destul de tradus în limba română. Cea mai recentă carte de-ale sale, cea despre care am vorbit, cu precădere, în acest interviu, este Băiatul prințului (Editura Polirom, traducere de Marius Chivu, colecția „Biblioteca Polirom. Actual”, 200 de pagini), un roman minunat despre iubirea dintre doi români (și nu numai), din anii 1920. Citeşte tot articolul

interviu cu paul bailey

Interview with Paul Bailey: „I’m not a Puritan, but I think that, sometimes, the sex scenes are unnecessary”

I met Paul Bailey, the well-known and awarded English writer, but also a critic, at the International Literature Festival in Timișoara. He wrote sixteen books, two of which are the biographies of Cynthia Payne and Quentin Crisp. Paul Bailey has been quite translated in Romanian. His most recent book, the one that we mainly talked about in this interview, is The Prince's Boy (Polirom publishing house, translated by Marius Chivu), a wonderful novel about the love between two Romanians (and not only) during the 1920's.  Citeşte tot articolul

A doua seară FILIT: Întâlnirea cu Guillermo Arriaga, un spectacol grandios

Cine a văzut Amores perros, 21 grams, Babel, sau a citit Escadron Ghilotina, Un dulce miros de moarte, Retorno 201 (toate apărute în traducere românească la Editura Vellant, în 2008, respectiv 2010) știe, cu siguranță, cine este Guillermo Arriaga, invitatul celei de-a doua Seri FILIT. În câteva cuvinte, mexicanul pe care l-am așteptat cu aceeași nerăbdare ca pe David Lodge este scenarist, scriitor de romane și proză scurtă, regizor de film și producător. Venit de la Rio, a poposit aseară pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, aflat pentru prima dată în România. Și a făcut un spectacol grandios, răspunzând la întrebările criticului literar Marius Chivu, dar și la întrebările publicului, cu umor, voie bună, deschidere către conversații diverse. Ne-a spus bancuri, ne-a povestit despre literatură, film, sport, preocupările sale frecvente, relațiile sale cu marii regizori sau actori de la Hollywood (se pare că Quentin Tarantino i-ar fi spus lui Arriaga că este un Tarantino mexican :) ) și multe, multe altele, despre care vă invit să citiți în cele ce urmează. Citeşte tot articolul

lista de carti romanesti foarte faine

Șapte cărți românești cu care am făcut nopți albe în ultimele luni

Ar fi frumos și tentant să mă las pradă amintirilor din copilărie, să încep să vă povestesc despre cum am făcut eu nopți aproape albe (doar eram mică, iar două ore de citit peste ora de somn era o aventură) cu Cireșarii, Tom Sawyer, Inimă de copil, Căpitan la 15 ani, Cei trei mușchetari, Robinson Crusoe ș.a.m.d. Sau să vă spun despre momentele din timpul liceului, când ronțăiam pe bandă rulantă, cu o lanternă pe sub pătură cărți românești, Romanul adolescentului miop, Juventus și alte poeme, Patul lui Procust, Cartea amăgirilor, Orbitor, Dicționarul onomastic, Despre îngeri (din care acum sunt convinsă că n-am înțeles nimic), Muzici și faze etc., dar și seria Harry Potter sau De ce iubim femeile, Alchimistul, Veronika se hotărăște să moară, Codul lui da Vinci ș.a. Citeşte tot articolul

Anchetă: Ce baruri și cafenele frecventează 15 scriitori români

Scriind, în urmă cu ceva timp, despre baruri, cafenele și restaurante celebre, pe urmele scriitorilor din lumea largă, dar și de la noi, din epocile trecute, sau despre terasele la care mergem să citim, ne-am dat seama că nu știm mai nimic despre locurile unde merg, se simt bine, se întâlnesc cu prietenii, scriu, beau ș.a.m.d. scriitorii români. Curioși din fire, noi, cititorii pasionați, ne-am apucat să întrebăm în stânga și-n dreapta. Din fericire, întrebarea a fost foarte bine primită; așa am aflat ce baruri și cafenele frecventează (sau nu) cincisprezece scriitorii români, atât dintre cei cunoscuți, cât și dintre cei debutanți. Ne-au răspuns: Mihai Radu, Andra Rotaru, Marius Chivu, Lavinia Braniște, Vlad L. Tăușance, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Suceavă, Dan Coman, Diana Bădica, Andrei Dósa, Elena Vlădăreanu, Adrian Teleșpan, Veronica D. Niculescu, Vasile Ernu, Luca Dinulescu. Alte comentarii sunt de prisos :). Lectură plăcută! Citeşte tot articolul

Zece cărţi subţiri

Ne sperie, de multe ori dimensiunile cărţilor, chiar dacă chef de citit am avea. Încercând de multe ori astfel de emoţii, am făcut o selecţie cu zece titluri de proză foarte interesante şi, în acelaşi timp, foarte subţiri. Citeşte tot articolul

marius chivu

Din viața unui cronicar de carte: "Prostănacule impertinent! Într-adevăr, abia aici sînt mitocan!"

Cîţiva dintre cititorii acestei rubrici mi-au reproşat că las impresia unei priviri superioare şi că eu nu apar în nici o ipostază ridicolă.

Ei bine, de data aceasta transcriu, fără alte comentarii, un pasaj dintr-un articol şi un e-mail; două texte - unul public, celălalt privat - în care doi scriitori deloc veleitari sau obscuri, prozatori şi jurnalişti profesionişti, premiaţi pentru operele lor, mi-au promis cafteală după ce, la un moment dat, i-am recenzat negativ. Citeşte tot articolul


Lansare Julian Barnes – Niveluri de viaţă

Ce se întâmplă când cineva pune laolaltă două lucruri care nu au mai fost puse niciodată laolaltă? Cel mai probabil lumea se schimbă, iar dacă ni se oferă o mărturie literară, suntem cu atât mai norocoşi. Sigur, lucrurile se complică când experimentul se repetă cu doi oameni. Cum ar fi o actriţă celebră şi un aventurier pursânge. Cum ar fi, spre exemplu, Sarah Bernhardt şi Fred Burnaby, faimosul pionier al zborului cu balonul. Dar dacă şi atunci rezultatul se ridică la înălţime, respectivul scriitor ar putea fi unul de talia lui Julian Barnes sau poate chiar Julian Barnes însuşi.  Citeşte tot articolul

Din viața unui cronicar de carte: "acest plic care conţine nu un volum de poezii, ci o vitrină a sufletului… "

„La naiba, de ce? De ce să-ţi pierzi timpul preţios de cronicar expunînd mesajele agramate ale tuturor ciudaţilor care îti cer să îi faci celebri?”, mă întreba, destul de legitim, o cititoare cînd am început această rubrică săptămîna trecută. Mi-am pus şi eu această întrebare şi am cîteva jumătăţi de răspunsuri. Citeşte tot articolul


Din viața unui cronicar de carte: "credetii ca as avea o sansa ?"

Ce nu se vede din meseria de cronicar de carte este faptul că - în afara scriitorilor profesionişti care înţeleg corect rolul, funcţia şi atribuţiile unui critic de carte - de foarte multe ori eşti tratat ca un funcţionar al unui imaginar Stat de drept estetic.

Ţi se cere să dai feedback pe manuscrise de sute de pagini (unele scrise fără diacritice sau într-o gramatică aproximativă), adică să citeşti şi să evaluezi, apoi, eventual, să şi redactezi textele unor necunoscuţi, să dai sfaturi şi să oferi reguli infailibile de scris, să ajuţi la publicare şi, eventual, la intrarea în Uniunea Scriitorilor – ca şi cum cronicarul de carte ar fi un doctor de manuscrise sacrificat în numele literaturii pentru toţi grafomanii şi veleitarii. Citeşte tot articolul