Tag: proza

Efectele imediate ale fragilității. „Șapte octombrie”, de Vlad Zografi

La un moment dat, l-am ascultat pe Vlad Zografi vorbind, pasionant, despre Bruckner. Încheind lectura celui mai recent roman al lui, Șapte octombrie, nu m-am putut abține să nu mă gândesc la Simfonia a VIII-a a aceluiași Bruckner. Acolo, în ultima parte, se aglomerează simultan temele din întreaga partitură. E și efectul pe care Vlad Zografi îl imprimă cărții sale, odată ce ajungi la capitolul final. Poate părea, la prima vedere, o simplă chestiune de stil. Însă, cred eu, tocmai aici găsim centrul de greutate al romanului. Citeşte tot articolul


Bogdan Suceavă: „Părerea mea e că asistăm la dezintegrarea graduală a unei lumi, și cred că trebuie să descriem acest proces cu luciditate” (interviu)

Scriitorul Bogdan Suceavă a publicat recent, la Editura Polirom, un nou roman, Avalon. Secretele emigranților fericiți, o carte impresionantă de peste 500 de pagini care spune, cu destule și evidente elemente autobiografice, povestea emigrării (fericite) a unui tânăr matematician în America. În fond, mai mult decât o narațiune despre cum să reușești în Tărâmul Făgăduinței, volumul lui Bogdan Suceavă este o carte despre o problemă acută, în orice epocă, și, de multe ori, dureroasă: exilul. Am stat de vorbă cu autorul și l-am întrebat câte ceva despre ce anume vom găsi în paginile celui mai recent volum al său. Citeşte tot articolul


Ascunzătoarea

Poți sa dispari de-adevăratelea numai dacă ești uitat. Nici măcar eu nu îi știu numele. Și nici înfățișarea. O fi scund, roșcat, tînăr sau bătrîn? Nimeni nu știe. Tot ce pot să spun e că învățase să se ascundă de când se știa. Și învățase pentru că avea talent. Numărul unu la „v-ați ascunselea“, la disimulare, erou al regimentului la spionaj pe echipe. Colonelul Gheorghe Adăscăliței, om altminteri serios, a spus în fața trupei: Citeşte tot articolul


Giuvaerul familiei

O dată m-am pomenit sub pernă cu andrelele ei, de era să mă înțep în cap. Noroc că erau înfipte într-un ghem și țepele nu ieșeau prea mult în afară. Ghemul era din cîrpe roșii. Pfui, și ce m-am speriat cînd am găsit în ghiozdan alt bulgăre, de smoală și cu dungi tot roșii ca sîngele. Cînd am dat cu degetul pe ele, s-au luat. Eu cred că era sînge de-adevăratelea. Știau toți că bunica e-ntr-o ureche. Și eu știam. Mama tot spunea că mama soacră avea s-o mierlească în curînd, prea era dusă cu capul. Care mamă soacră? Tata dădea din cap: „Taci, nu vorbi așa în fața copilului”. Cine era mama asta a doua nu știu, deși mama mea vorbea deseori la telefon despre ea cu prietena ei cea mai bună, tanti Marcela. Eu am căutat-o în camera lu’ mamaie, dar nu era nimeni, pe cuvînt de onoare. Săraca, nu era nimeni acolo, în camera ei. Era numai ea, singură singurică. Citeşte tot articolul


Cătălin Dorian Florescu: „Încerc să descriu omul ca fiu al timpurilor sale” (interviu)

Am avut ocazia să discut cu Cătălin Dorian Florescu despre cel mai recent roman al lui: Bărbatul care aduce fericirea (tradus de Mariana Bărbulescu la editura Humanitas). Pendulând între Delta Dunării și New York și acoperind o perioadă de mai bine de un secol, romanul lui Cătălin Dorian Florescu descrie, alternativ, două povești pe care abia în final le vedem aduse în același punct. Desigur că, având ca punct de pornire un teren atât de vast, discuția noastră a putut acoperi plaje la fel de întinse.

Citeşte tot articolul


FILIT, ediția a VI-a: invitați și noutăți

Astăzi a avut loc conferința de lansare a celei de a VI-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT. Organizatorii au anunțat noutățile și numele invitaților care vor sosi la Iași în perioada 3-7 octombrie 2018. La FILIT vor fi prezenți mari autori, cu milioane de exemplare vândute în întreaga lume, laureați sau nominalizați ai National Book Award, Man Booker Prize, ai Premiului Goncourt, Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, Premiului Consiliului Nordic pentru Literatură etc. Citeşte tot articolul


Interviu cu Ana Barton: „Am crescut într-o familie de mari creatori de gusturi”

Pe Ana Barton n-am întâlnit-o niciodată, nici măcar la telefon n-am vorbit, dar mi se pare că ne știm de-o viață. Am descoperit-o pe Facebook – iată că folosește și asta la ceva, până la urmă –, după aceea am început să-i citesc textele de pe blogul Inimă roșie cu lapte dulce, transformat ulterior în anabarton.ro și m-am îndrăgostit de scrisul ei viu, surprinzător, senzual, cu sinestezii uluitoare, cu ochii ei curioși, atenți, cu poezia tăioasă ori tandră, în funcție de stare sau de subiect. Citeşte tot articolul


„The Sick Bag Song”, de Nick Cave – un mix straniu și interesant de poezie, proză, delir și biografie

Ultima carte semnată de Nick Cave, „The Sick Bag Song”, s-a născut în timpul unui turneu muzical în America de Nord și, așa cum spune și titlul, e un cântec bolnav în stilul epic, scris pe o pungă specială pentru nefericiții cu rău de avion. Volumul este împărțit în capitole distincte și fiecare evocă un oraș în care a fost cazat autorul. În ele sunt transpuse, în mare parte, obsesiile și melancoliile futile ale creatorului, nevoia sa de confirmare și angoasa care-l cuprinde de cele mai multe ori când „his sorrowful wife” nu-i răspunde la telefon. Citeşte tot articolul


„Anotimpuri care nu se repetă”, de Ion Pleșa – fragment

Întâmplări de familie și secvențe din viață, despărțiri, vise, regrete și supraviețuiri se oglindesc în povestirile cuprinse în acest volum. Seara de dinaintea emigrării unei familii în Israel, povești de cazarmă, accidentul de la Cernobîl, un raport de gardă în decembrie ’89, o întâlnire ratată cu foștii colegi de facultate, un tată care fuge de lângă fiul său – acestea sunt doar câteva dintre scenele care i se vor derula prin față cititorului când va deschide volumul lui Ion Pleșa. Citeşte tot articolul


Lansarea colecției de literatură română contemporană „n’autor”

Editura Nemira sărbătorește Ziua Internațională a Cărții prin lansarea colecției de literatură română contemporană „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Primele trei cărți din colecție sunt volumele de povestiri „Matriarhat”, de Cristina Andrei, și „Anotimpuri care nu se repetă”, de Ion Pleșa, și romanul „Territoria”, de Oleg Garaz. Evenimentul începe de la ora 19.00 și are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Participă cei trei scriitori și coordonatoarea colecției.  Citeşte tot articolul


Gala Premiilor revistei Observator cultural, ediția a XII-a

Luni, 16 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul Odeon, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor revistei Observator cultural, în cadrul căreia vor fi acordate premii la șase categorii: „Critică/Istorie şi teorie literară“, „Proză“, „Poezie“, „Eseistică/Publicistică“, „Memorialistică“ și „Debut“.

Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei, precum și Premiul Observator Lyceum pentru proză, decis de un juriu alcătuit din elevi de la cîteva licee de elită din Bucureşti.

În cadrul Galei, va fi acordat şi un Premiu pentru Traducere, laureata acestei ediţii fiind Tudora Şandru Mehedinţi.

Parteneri: Teatrul Odeon, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, LiternetSuplimentul de CulturăȘapte Seri, Bookaholic Sponsor: Mușat&Asociații

Nominalizările la Premiile Observator cultural 2018

Critică/istorie literară/ teorie literară

Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare, Humanitas Alexandru Matei, Roland Barthes, mitologii românești, urmate de Fîntîna barthesiană, Art Ion Simuț, Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană Oana Soare, Ceilalți moderni, Antimodernii. Cazul românesc, MNLR Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identităţii naţionale, EUB

Eseistică/publicistică

Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX, Humanitas Viorel Marineasa, Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, CDPL Vintilă Mihăilescu, Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Polirom Victor-Ieronim Stoichiță, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, Humanitas Claudiu Turcuș, Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, Eikon

Debut

Ovidiu Anemțoaicei, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filozofia diferenței sexuale, Tracus Arte Cosmin Ciotloș, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă (critică), Humanitas Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (critică), Eikon Bogdan Răileanu – Tot spaţiul dintre gîndurile mele (proză), Polirom Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (critică), MNLR Mara Wagner, În spatele blocului (proză), Nemira

Memorialistică

Nicolae Breban, Viața mea, Polirom Ioan-Florin Florescu, Jurnal scoțian, Polirom Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, acasă, pe drum. 4 ani teleleu, Humanitas Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească Alexandru Uiuiu, Iustin, Charmides

Poezie

Dan Coman, Insectarul Coman, Charmides Teodor Dună, Kirilă, Tracus Arte Ștefan Manasia, Gustul cireșelor, Charmides Vlad Moldovan, Glitch, Charmides Elena Vlădăreanu, bani. muncă. timp liber, Nemira

Proză

Diana Adamek, Adio, Margot, Univers Florin Chirculescu, Greva păcătoșilor, Nemira Ioana Nicolaie, Pelinul negru, Humanitas Răzvan Petrescu, Mandarina, Curtea Veche Mihai Radu, Extraconjugal, Polirom Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, Cartier

Juriul care va decide premiile în 2018 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

La fel ca în anii precedenţi, am decis de la bun început să scoatem de pe lista de nominalizări cărţile publicate anul trecut de redactorii şi colaboratorii noştri apropiaţi. Astfel, deşi au obţinut voturi suficiente pentru a intra pe lista nominalizărilor, au ieşit din competiţie volumele Cele mai mici proze de Doina Ioanid, Copilăria lui Kaspar Hauser de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cei frumoşi şi cei buni de Cristian Fulaş (partenerul nostru în organizarea Festivalului „Oraşul şi literatura“) şi cele două volume din ciclul „Parazitul simpatic“, Moarte în Ţinutul secuilor şi Praf în ochi de Caius Dobrescu. De asemenea, întrucît am avut în vedere doar titlurile noi, nu şi ediţiile revăzute, adăugite sau antologiile, nu am inclus în nominalizări volumele Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii de Sanda Cordoş şi Maeştrii unei arte muribunde de Claudiu Komartin.

Au votat pentru nominalizări: Șerban Axinte, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuș, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraș, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Șimonca, Claudiu Turcuș, Mihaela Ursa. Ca şi pînă acum, votanţii care au avut şi cărţi proprii pentru jurizare s-au abţinut de la vot la categoriile respective.


Viziuni colorate – „Și se făcu întuneric”, de Ciprian Măceșaru

Și se făcu întuneric, de Ciprian Măceșaru, este o colecție de opt proze scurte, exemplar scrise, în care fiecare text în parte reușește să atingă un punct nevralgic al lumii de azi.

Volumul se deschide cu un text despre defazări, pierderi de tempo și sincope conjugale. În Delay, acești timpi lipsă nu-i anulează personajului numai plăcerea de a nu anticipa scorurile la meciurile din campionatul de fotbal (televizorul lui Gherasim, veciunul de la etaj, este cu câteva secunde mai rapid), dar pune și punct căsniciei sale – în favoarea aceluiași Gherasim. Citeşte tot articolul


Audiție din Henriette Yvonne Stahl (I) – „Realitatea iluziei”

Realitatea iluziei este unul dintre cele mai recente audiobook-uri ale Editurii Casa Radio.  Înregistrările pe bandă magnetică făcute de Henriette Yvonne Stahl sunt un excelent prilej pentru pasionații de istorie literară să exulte. Autoarea înregistrează, între 1965 și 1978, pasaje din volume ca Voica, Mătușa Matilda, Între zi și noapte, Marea bucurie, Fratele meu, omul, Nu mă călca pe umbră, Pontiful și Drum de foc. Citeşte tot articolul


Anchetă: 5 scriitori despre fluctuații ale genului

Primăvara vine cu întrebări care nu au gen, nici ierarhii, nici perspective unilaterale. Întrebați dacă „A existat vreo tendință de a scrie dintr-o perspectivă diferită, de a vă juca cu fluctuații ale genului? Cum vă simțiți când scrieți din perspectiva sexului opus, aveți o altfel de libertate?”, cinci scriitori - Dagmar Dusil, Angela Baciu, Cătălina Florina Florescu, Emilian Pal și George Ștefan-Niță - au răspuns la această provocare după cum veți vedea în rândurile de mai jos.

Citeşte tot articolul