Câștigătorul Premiului de debut al Editurii Polirom, micro-romanul Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu, reprezintă unul dintre micile delicii editoriale ale anului 2018. Povestea, pe cât e de simplă, pe atât e de captivantă. Și emoționantă. Citeşte tot articolul
Literatură română
Redescoperirea clasicilor. Care era treaba cu Ion Creangă
Am scris recent o carte despre – cum altfel? – viața și opera lui Ion Creangă (1837-1889). O să apară în toamnă, la Editura Muzeelor Literare din Iași (într-o colecție de unsprezece cărți, în care unsprezece scriitori contemporani scriu povestea a unsprezece clasici, patroni de muzee literare din Iași). Pentru a o scrie a trebuit să citesc zeci de cărți de și despre Ion Creangă. Și ce am aflat? Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „Boala regelui”, de Alex Văsieș
Alex Văsieș (n. 1993, Bistrița) este poet și traducător, una dintre vocile emergente din poezia ultimilor ani. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde în prezent studiază ca doctorand, după ce a urmat cursurile masteratului Istoria imaginilor – Istoria ideilor. A debutat cu volumul Lovitura de cap (2012), nominalizat în 2013 la Premiul Naţional „Mihai Eminescu – Opera Prima”, după care au urmat Instalația (pentru care a fost desemnat „Tânărul poet al anului 2016”) și Oana Văsieș. A tradus numeroase grupaje de poezie pentru diferite publicații din țară, dar și cărți de poezie sau proză, precum Câteva numere de magie (Editura Școala Ardeleană, 2017) a lui Alice Notley și Un proiect sângeros, romanul lui Graeme Macrae Burnet (Editura Art, 2017). Citeşte tot articolul
Între Leviatan simbolic și monografie locativă – „Pereți subțiri”, de Ana Maria Sandu
Pereți subțiri (Polirom, Fiction Ltd., 2017) a avut parte de o recenzie excelentă și promptă pe bookaholic.ro, din partea Mihaelei Pascu. De aceea am ezitat să îmi dau și eu cu părerea despre această carte apărută anul trecut. M-am încumetat totuși să scriu cronicheta de față, încercând o perspectivă socio-antropologică, care își propune să provoace noi interpretări și, eventual, să-i strunească pe citiorii nehotărâți. Citeşte tot articolul
Mihaela Perciun, „Cenușă rece” – răni și incertitudini mai puternice decât timpul
Până la recenta apariție la Polirom a romanului Cenușă rece, numele scriitoarei basarabene Mihaela Perciun nu a fost destul de vizibil în spațiul literar românesc, deși activitatea sa literară a fost consistentă și consecventă. A debutat cu O fabulă pentru rege (proză scurtă, 2003; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2003), a publicat Printre vagoane (roman, 2005), Printre bărbaţi (roman, 2010), Băltoaca (proză scurtă, 2012 – Tracus Arte; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova), Mama s-a măritat (proză scurtă, 2014) şi Bustul lui Stalin (teatru, 2016; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). A primit Premiul I, secţiunea proză, „AGB”, România, 2010, iar piesa de teatru Mitică-i omul nostru a fost premiată în cadrul UNITEM. Citeşte tot articolul
Iulian Ciocan, „Dama de cupă” – „Republica Moldova era un soi de basm!”
Îmi face o plăcere aparte să citesc proză în care mustesc umorul inteligent și ironia fină. Ele se strecoară năstrușnic dincolo de inerțiile existențiale și surprind prin subtilitate și imprevizibil. Ștefan Agopian, Cezar Paul-Bădescu, T.O. Bobe, Cristian Teodorescu, Bogdan Munteanu, Paul Țanicui, Ciprian Măceșaru sau Iulian Ciocan sunt câțiva dintre scriitorii zilelor noastre care mizează pe puterea subtilă a comicului de a mijloci între realitate și artă, de a sparge automatismele vieții în care ne trezim imun-instalați, de a străpunge „rigiditatea inertă a hainei”, cum zicea Bergson în eseurile sale despre râs. Citeşte tot articolul
2 seri de poezie la Tramvaiul 26 în cadrul FIPB 2018
Purtată de mirosul florilor de tei, măceș și mâna-Maicii-Domnului prin cartierul Armenesc, am ajuns pe strada Cercului, la Tramvaiul 26, în cea de-a doua și în cea de-a patra seară de lecturi publice din cadrul Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). Imediat ce m-am așezat, am fost țintuită pe scaun de stăpâna casei, pisica Moldova, și de calitatea textelor citite. Pentru orice amator de poezie contemporană, vizita la Tramvaiul 26 este obligatorie - acum au și o librărie cu ultimele noutăți, iar în (aproape) fiecare duminică au loc întâlnirile Institutului Blecher, unde citesc și discută poeți contemporani deja publicați sau debutanți. Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „Nimic nu ar mai fi la fel”, de Ana Dragu
Ana Dragu este jurnalistă, fondatoarea și președinta Asociației Autism Europa Bistrița. A înființat Centrul de Resurse și Referința în Autism „Micul Prinț” Bistrița și 2 Elefanți. Revistă despre autism, prima publicație periodică de această specialitate din România. În perioada 2001-2009 a lucrat în presa locală și centrală. A publicat peste 100 de articole despre autism, volumele de poezie Păpușa de ceară (2008), Păzitoarea (2012), Borderline (2017) și romanul autobiografic Mâini cuminți. Copilul meu autist (2015). Citeşte tot articolul
Lista lui Nicolae Manolescu
Pentru cei care nu au aflat încă, alegerile din Uniunea Scriitorilor au fost câștigate de Nicolae Manolescu cu 744 din 1242 de voturi exprimate. Primul eveniment organizat după această victorie pare însă să confirme toate acuzațiile îndreptate împotriva conducătorului de către scriitorii contestatari din ultimii ani. Cu ocazia centenarului, USR organizează astăzi, pe 11 mai, împreună cu primăria Municipiului Iași, o gală a poeziei române contemporane. Surprinzător este faptul că, pe afișul ticluit parcă în urmă cu 10-15 ani, putem citi că nu este vorba despre niște nume „oarecare”, ci despre „Lista lui Manolescu”, în care nu apare niciun poet care să fi debutat în ultimul sfert de secol. Pe drept cuvânt, mă întreb atunci cât de contemporane vor fi textele citite în cadrul evenimentului. Dezechilibrul generațional este evident, poezia tânără fiind exclusă. Lipsesc de asemenea cu desăvârșire numele feminine. Citeşte tot articolul
Bogdan Varvari: „Începutul poate fi un final, iar finalul un început” (interviu)
De curând, Bogdan Varvari a publicat volumul de proză scurtă nu uita să arunci viermii (Editura Tracus Arte). O primă lansare a acestui volum va avea loc în curând, la librăria La Două Bufnițe, în Timișoara, unde va dialoga cu Robert Șerban. O carte care își lasă cititorul să călătorească nestingherit în spații aparent confortabile, care nu de multe ori se dovedesc mai labirintice decât par.
Lumea țesută de Alice Popescu – „Lucru de mînă”
Lucru de mînă, de Alice Popescu, este, cred eu, unul dintre cele mai bune volume de poezie apărute anul trecut.
Alice Popescu a debutat editorial în 2013 cu Sfoara de întins rufe, publicat la Editura Pandora M, în colecţia „Cercul poeţilor apăruţi”, coordonată de Svetlana Cârstean. Acum, aflată la cel de-al doilea volum, putem că recunoaștem un stil deja rodat al poetei Alice Popescu. Lucru de mînă este un volum laborios construit. Atât formal, cât și ideatic. Segmentat în trei părți, Extensii, suprapuneri, întreruperi, Tatapoeme şi Lucru de mînă, acest volum jonglează cu teme grave, așa cum sunt moartea, amintirea sau uitarea. Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „cîndva eram her profile picture & her beauty”, de T. S. Khasis
T. S. Khasis (pseudonimul lui Sergiu-Tudor Cașiș) s-a născut pe 22 ianuarie 1975 la Lipova, județul Arad. A publicat volumele Farmacia cuvintelor (Editura Viața Arădeană, 2003), arta scalpării (Vinea, 2005), unul dintre cele mai apreciate volume de poezie ale deceniului trecut. De atunci, au mai apărut broșura petea la prînz (samizdat, 2008), pe datorie (2011), ce relua textele din arta scalpării cu câteva poeme inedite și aparenta naturalețe a vieții (Casa de Editură Max Blecher, 2015). Trăiește la București. Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „risipă”, de Rita Chirian
Rita Chirian (n. 1982) a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie Sevraj, distins cu Premiul Național „Mihai Eminescuˮ. I-au urmat poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012) și Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), pentru care a primit Premiul „Tânărul Scriitor al anuluiˮ. A tradus câteva romane din limba franceză și este redactor al revistelor Poesis Internațional, Euphorion și semnează cronici de carte în Vatra. Citeşte tot articolul
Dumitru Crudu despre „Poooooooooate”: „O mutilare simbolică” (interviu)
De curând, în colecția „Poezia deceniului I”, a apărut ediția a doua a volumului de poezie „Poooooooooate”, de Dumitru Crudu, Editura Tracus Arte.
„Poooooooooate (cu exact nouă „o”-uri) cuprinde aceleaşi versuri scurte, dictate în foc automat de o voce maniaco-depresivă care nu numai că se foloseşte de cuvinte pentru a-şi exprima alienarea, dar alienează, după chipul şi asemănarea-i, cuvintele însele (...) Oximoronul disperării blazate ambalează tensiunea unei poezii stranii, hidoase, deloc locvace, lipsită de puterea umorului și nemiloasă cu cititorul comod. Fără îndoială că, dacă există o poezie post-apocaliptică, aceasta este cea a lui Dumitru Crudu. Merită citită pentru a afla cum îți poți exprima trupul altfel decît urlînd de durere sau gemînd de plăcere și pentru a constata cu propriii ochi ce face întîlnirea dintre cuvinte vii și vecinătățile raționalului”, a scris Alexandru Matei despre acest volum.
Arta zgomotului – „Glitch”, de Vlad Moldovan
Muzica Glitch este o subcategorie a muzicii electronice. Formula sonoră a acestui gen muzical e, aparent, simplă: înșiruiri de sunete (în sensul brut al termenului) ale unor erori de sistem, de la CD-uri zgâriate la erori de software. Această metodă (experimentală, de altfel) de a face muzică apare în anii ʼ90. Dar, desigur, „antecedente” există. Două dintre ele pot explica mai bine decât muzica Glitch însăși raționamentele muzicale pe care Vlad Moldovan le construiește în volumul său de poezie. Citeşte tot articolul