Pe lângă cărțile de luat la plajă, avem și în august o listă de 10 cărți interesante. La categoria ficțiune, un roman finalist la Man Booker, un roman nordic noir scris de regina romanului polițist nordic, un roman de secol XIX, o apariție insolită în peisajul editorial românesc și o recuperare necesară, o reeditare a, se spune, unuia dintre cele mai frumoase romane din Sud-Estul Europei și un remix punk de povestiri timișorene de dinainte și de după 1989. Citeşte tot articolul
Anat Levin (n. 1973, Israel) este poetă, editoare și profesoară de creative writing. A publicat poeme în cele mai prestigioase reviste și cotidiene din Israel. A debutat în 2008 cu Anna mistovevet leat (Anna se învârte încet) care a primit Premiul Ministerului Culturii pentru Poezie. A studiat cinematografie și televiziune la Hunter College din New York și a absolvit cursurile de poezie ale școlii Helicon, în 1993. Cel de-al doilea volum de poezie al lui Anat Levin, Mouth to Mouth, a apărut în 2013 și a fost distins cu premiul „Acumˮ al Societății Israeliene pentru Scriitori și Muzicieni, primind, de asemenea, și „The Rabinovich Tel Aviv Fund for translation”, în urma căreia cartea a fost tradusă în limbile engleză și germană. Pe lângă poezie, mai scrie și proză, primul său roman, The Archivist, apărând în 2014. În prezent, locuiește la Givataim. Citeşte tot articolul
Te-ai întrebat vreodată ce citesc, poate chiar în aceste clipe, Marius Manole, Lia Bugnar, Ilona Brezoianu, Ilinca Manolache, Mihai Călin sau Radu Iacoban? Iată răspunsul. Citeşte tot articolul
Recent, Călin-Andrei Mihăilescu a publicat volumul AFKA la editura Tracus Arte. A susținut un turneu de lecturi în Oradea, Cluj, Brașov și Timișoara, unde a prezentat alte două cărți coordonate de el: Criminalii şi crinii (2018) și La umbra Greciei în floare (2017), ambele semnate de Ion Stratan. Despre autor, Răzvan Petrescu scrie: „Într-o scrisoare din aprilie 1991, Daniel Barenboim sublinia: «Călin-Andrei Mihăilescu este o adevărată revelație. Sunetul bogat, rafinat și plin de culoare umple sala. Imaginea stereofonică a frazării oferă o extrem de precisă delimitare a notelor, dinamica este de excepție, iar tonalitatea, caldă, învăluitoare. De remarcat derapajele unei imaginații fără sfârșit, perfect controlate de umorul la pedală. Vastele cunoștințe de literatură comparată oferă partiturii o colosală fluiditate, cu care trece prin toată banda de frecvențe cognitive, fluiditate care nu se mai regăsește la vreun alt artist. Este atât de bun, încât poate face să sune splendid chiar și un pian mai vechi (cum ar fi un Bruckner din 1927), iar, pe o scenă geluită, nu are egal»”.
Alina Purcaru (n. 1982) a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. A lucrat în presa cotidiană și a publicat constant cronici de carte și articole în revistele Observator cultural, Dilema Veche, Dilemateca, Noua literatură, Suplimentul de cultură sau, pentru o perioadă lungă, la noi, pe Bookaholic. Este coautoare a romanului colectiv Rubik (Polirom, 2008) și coordonatoarea volumului Povești cu scriitoare și copii (Polirom, 2014). În prezent este redactor la revista Observator cultural, iar volumul rezistență (Cartea Românească, 2016) reprezintă debutul ei ca poetă. Citeşte tot articolul
Ovidiu Komlod (n. 1986, Râu Sadului) este heteronimul lui Laurențiu Malomfălean, cunoscut mai degrabă ca tânăr critic și redactor al unor reviste literare printre care și Echinox (între 2007 și 2010). A studiat la Cluj, fiind din 2014 doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 și autor al volumului Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, premiat în 2015 la Gala Tinerilor Scriitori de la București la secțiunea „Tânărul Critic al anului”. De asemenea, Ovidiu Komlod/Laurențiu Malomfălean este traducător din limba franceză și un mare pasionat de Georges Perec. A mai publicat poezie, proză, articole și cronică de carte în revistele Apostrof, Timpul, Tribuna, Poesis internațional, Observator cultural, Vatra, dar și pe site-ul bookaholic.ro. Volumul noapte-lumină reprezintă debutul său editorial ca poet și a fost finalizat în cadrul rezidenței FILIT în Iași (august 2016). Citeşte tot articolul
Hai s-o spunem de la început: „Travels in the Scriptorium” (2006) nu e cea mai „plăcubilă” dintre cărțile lui Paul Auster. Ceea ce nu o face mai puțin interesantă pentru cititorii pasionați ai autorului care, încă de la primul roman asumat, „Trilogia New York-ului”, a creat un adevărat cult prin felul absurd-existențialist-polițist în care mânuiește cuvinte și idei. Citeşte tot articolul
Pe Ana Barton n-am întâlnit-o niciodată, nici măcar la telefon n-am vorbit, dar mi se pare că ne știm de-o viață. Am descoperit-o pe Facebook – iată că folosește și asta la ceva, până la urmă –, după aceea am început să-i citesc textele de pe blogul Inimă roșie cu lapte dulce, transformat ulterior în anabarton.ro și m-am îndrăgostit de scrisul ei viu, surprinzător, senzual, cu sinestezii uluitoare, cu ochii ei curioși, atenți, cu poezia tăioasă ori tandră, în funcție de stare sau de subiect. Citeşte tot articolul
După cum probabil că nu vă aduceți aminte, la sfârșitul lunii mai v-am promis un serial despre redescoperirea marilor noștri clasici. Am început cu Ion Creangă – așa am considerat că e bine. Astăzi, suntem în măsură să vă prezentăm și care era treaba cu Mihai Eminescu (1850-1889).
Polițistul se scarpină-n cap, se uită lung la cele trei doamne care-l supraveghează de pe hol, apoi intră în cămăruța de unu pe unu, căreia el, personal, i-ar spune mai degrabă cămară, și închide încet carnețelul. Citeşte tot articolul
Chiar dacă sintagma „cărți de luat la plajă” poate părea puțin depășită, eu chiar am grijă ca vara să am o astfel de listă pregătită. Pentru că, concediu sau nu, câteva zile de plajă tot reușesc să fur - sau măcar de stat în parc întinsă pe o pătură. Și atunci chiar prefer să nu iau după mine cărți esențiale, fundamentale, cărți care „te pun pe gânduri” și care „îți vor schimba viața”. Vreau doar povești frumos scrise care să mă scoată puțin din lumea mea și să mă transporte (ficțional) în altele. Citeşte tot articolul
Linn Hansén (n. 1983) a debutat în 2008 cu volumul Ta i trä (Apucă lemnul), pentru care a primit titlul de „Autoarea anului” din partea Västsvenska författarsällskapet (Western Swedish Writers Society) și o nominalizare la Premiul Katapult, decernat de Uniunea Scriitorilor din Suedia. Este redactor la revista literară Glänta și unul dintre curatorii celui mai vechi festival de poezie din Suedia, Festivalul Internațional de la Göteborg. În 2005 a redactat și editat, împreună cu poeta Athena Farrokhzad, antologia de poezie suedeză contemporană Omslag: queer poesi (Focus: poezia queer). Cel mai recent volum al ei, Gå till historien (Intră în istorie), a apărut în 2013 și a fost tradus în poloneză de Justyna Czechowska. Citeşte tot articolul
Mihai Ignat este cunoscut publicului ca dramaturg și poet. Recent, la editura Nemira, în colecția Vorpal, a publicat volumul Frigul (elegie). „Frigul conține toată știința poetică și literară a lui Mihai Ignat, dar nu seamănă cu nimic din ce a fost înainte. Este «un rit de chemare a bătrâneții», o lamentație masculină nel mezzo del cammin, un poem unic în poezia noastră. Un exercițiu tardiv de seducție, plin de disperare, erotism, duioșie, cinism și resemnare, în care totul e ținut la un loc nu numai de impecabila voce a poetului, ci și de acel «clei al fricii» pe care o resimte «cel care așteapta frigul»“, a scris Svetlana Cârstean pe coperta cărții.
În iunie am început să intrăm încet, încet, în vacanța editorială care urmează inevitabil după Bookfest. Însă asta nu înseamnă că n-am avut de unde alege cele 10 cărți interesante pentru articol. Din contră, a fost la fel de dificilă ca întotdeauna selecția. Citeşte tot articolul
